Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nimic nu se schimbă, câte ceva se transformă în ceea ce privește deficitul comercial

Anul acesta, exporturile au crescut mai mult decât importurile, dar insuficient pentru ca deficitul comercial să fie mai mic decât anul trecut. Dimpotrivă, nivelul deficitului a crescut în primele cinci luni ale acestui an, până la 8,8 miliarde euro, cu 1,4 miliarde euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. 

Se poate spune că baza de raportare este distorsionată de situația pandemiei din anul 2020, dar, totuși, deficitul comercial este o problemă veche pentru economia românească. Singura noutate este, însă, creșterea deficitului, care a ajuns la o medie anuală de 1,8 miliarde euro. S-au dus vremurile în care media deficitului comercial era de un miliard de euro pe lună.

Care sunt principalele sectoare economice responsabile pentru deficit? Există vreo schimbare fundamentală? Nu neapărat. Tot produsele chimice dețin recordul, deficitul ajungând în primele cinci luni la 4,1 miliarde euro, ceea ce înseamnă aproape jumătate din deficitul total.

Trebuie precizat că la capitolul produse chimice sunt incluse, pe lângă îngrășămintele pentru agricultură sau cele petrochimice, și substanțele necesare industriei farmaceutice. Explicațiile nu ajută însă la reducerea deficitului de balanță comercială. Dacă luăm în calcul și combustiblii minerali, mai adăugăm la deficit încă 1,3 miliarde euro.

Dar cel mai discutat capitol este cel al produselor agro-alimentare. Pare greu de crezut, dar economia românească produce un deficit comercial de 1,3 miliarde euro. Iar statistica apelează la un amestec care nu arată întregul dezastru în care se zbate industria alimentară românească, în sensul că în aceeași categorie sunt incluse și animalele vii, domeniu în care România este pe plus, adică are excedent.

Deci, dacă am pune deoparte excedentul de la animale vii, deficitul la produse alimentare ar fi și mai mare. Dacă în ceea ce privește produsele chimice eventuala reducere a deficitului se poate fac în timp, cu investiții, deficitul de la produsele alimentare a stârnit de fiecare dată un val de indignare în rândul publicului. Fără niciun folos, însă.

Singurele capitole la care există excedent, excepțiile, sunt băuturi și tutun, uleiuri și grăsimi de origine animală și vegetală și, în fine, mașinile și echipamentele pentru transport.

Îngrijorător este că excedentul producției industriei auto este de numai 290 milioane euro. Ceea ce arată că ne aflăm în fața unei scăderi a vânzărilor auto față de perioada pre-pandemie, un moment bun pentru comparație. De exemplu, în anul 2019, în primele cinci luni ale anului, excedentul era mai mult decât dublu în comparație cu anul acesta, respectiv de 793 milioane euro.

Toate aceste cifre ale comerțului internațional ne arată că în perioada următoare presiunea asupra devalorizării leului în raport de moneda europeană va continua.

Pe de altă parte, în luna mai, câștigul salarial mediu net a scăzut pentru prima dată în criză cu 69 lei ajungând la 3.492 lei. Diferența este extrem de mică, dar se întâmplă pentru prima dată în criză când salariul mediu scade. Explicațiile sunt legate de acordarea, în lunile anterioare, a unor prime ocazionate de sărbătorile de Paști, de realizările de producție mai mici sau de încasările mai reduse realizate de companiile private sau pur și simplu de angajarea unor salariați cu venituri mai mici decât media, în anumite ramuri ale economiei.

Așadar, explicații există și pentru ușoara scădere a venitului salarial mediu brut sau net. Deocamdată, este doar o atenționare. Dacă se transformă într-o regulă, vom vorbi despre criza care nu s-a terminat. Doar că este puțin probabil ca salariul mediu să scadă în continuare.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 13 iulie 2021