Să privim adevărul în față: România se împrumută și se va împrumuta

Deocamdată, Ministerul Finanțelor a publicat o analiză în detaliu privind evoluția datoriei publice. În primul rând, ministerul de resort arată că nevoia de finanțare de anul acesta, adică de împrumuturi, este de aproximativ 131 miliarde lei.

Se ajunge la această sumă prin calculul următor: deficitul bugetar va fi, anul acesta, de aproximativ 80 miliarde lei, iar rambursarea datoriei ajunsă la scadență este de 51 miliarde lei. Poate că trebuie remarcat și faptul că din datoria ajunsă la scadență suma cea mai mare, 47 miliarde lei, provine din refinanțarea titlurilor de stat.

Ce înseamnă acest lucru? Că actuala administrație trebuie să plătească 47 miliarde lei datorii vechi, ajunse la scadență, ceea ce ne arată că, de ani de zile, România se împrumută masiv de pe piața internă, fără ca acești bani să fi fost direcționați către obiective de investiții care să aducă un efect de antrenare în economie.

O bună parte din împrumuturi au fost folosite și în urmă cu 10 ani ca și acum pentru plata obligațiilor sociale și a cheltuielilor curente. În aceste condiții, este foarte clar că vine și un moment al scadenței.

Nevoia de împrumut a scăzut

Cert este că actualul guvern va trebui să se împrumute anul acesta cu 131 miliarde lei, adică echivalentul a aproximativ 26,5 miliarde euro. Vestea bună este că nevoia de împrumut a scăzut anul acesta, în comparație cu anul trecut, de la 149 la 131 miliarde lei.

Reducerea provine de la scăderea deficitului bugetar, datoriile ajunse la scadență fiind aproximativ egale cu anul precedent, ceea ce evidențiază, încă o dată, cât de importantă este reducerea deficitului în contextul îndatorării publice.

Documentul Ministerului Finanțelor arată că până în luna mai guvernul se împrumutase cu 53 miliarde lei, ceea ce înseamnă aproximativ 40% din nevoia de finanțare din acest an. Este clar că nu vor fi probleme în a se găsi surse de finanțare.

Ele vor fi atrase de pe piața internă, deși băncile au o expunere ridicată pe titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor, jumătate dintre acestea fiind deținute de societățile bancare. De asemenea, statul se va împrumuta de pe piața externă sau de la populație.

Așadar, nu se pune problema că nu se vor găsi bani, ci la ce costuri și, totodată, este important ca publicul să știe cât de mare este nevoia de împrumuturi.

În al doilea rând, analiza Ministerului Finanțelor arată că datoria publică a crescut în mod constant. În anii de boom economic, datoriile au urcat. Astfel, în anul 2016, datoria era de 339 miliarde lei, în 2017, ajungea la 368 miliarde lei, în anul 2018, datoria publică urca la 401 miliarde lei, iar în 2019 atingea 449 miliarde lei.

Este adevărat că în perioada 2017-2019, datoria publică a rămas constantă ca raport din produsul intern brut, 42%, dar important este că în termeni nominali datoria a crescut cu 110 miliarde lei. Acest lucru înseamnă, de fapt, datorii mai mari care vor ajunge, în următorii ani, la scadență.

În mai 2021, datoria publică a ajuns la 55% din PIB, un prag critic de la care trebuie luate măsuri de înghețare a unor capitole de cheltuieli bugetare. Sunt prevederi care apar în legea responsabilității fiscal-bugetare. Dar, se știe, de-a lungul timpului, paragrafe ale acestei legi au fost încălcate cu nonșalanță de guverne.

În același timp, regulile de prudență bugetară, inclusiv cea care privește pragul datoriei publice, au fost suspendate la nivelul Uniunii Europene. Guvernul ar putea să se prevaleze de pandemie în ceea ce privește creșterea accelerată a datoriei publice. Ceea ce este chiar adevărat și s-a întâmplat în toate statele Uniunii Europene.

În acest moment, evoluția economiei românești ne arată că vor urma câțiva ani cu împrumuturi serioase.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest