Cum arată riscurile din economia actuală

Așadar, sunt mai multe riscuri aflate pe niveluri diferite. Un risc ridicat este reprezentat de tensiunile care se manifestă în ceea ce privește echilibrele macroeconomice interne. Mai concret, este vorba despre indicatorii bugetari, precum deficitul, datoria publică sau deficitul balanței comerciale care au crescut mult în timpul crizei sanitare.

Există, apoi, două riscuri ridicate. Este vorba despre riscul ca firmele românești să nu ramburseze creditele luate în această perioadă, o parte dintre aceste împrumuturi având garanția statului.

Al doilea risc ridicat este cel al incertitudinii care există la nivel mondial. Din acest punct de vedere, companiile și decidenții români nu au foarte multe de făcut. În fine, al treilea nivel de risc, moderat, este reprezentat de accesul la finanțare al economiei reale.

Principalul risc este cel al degradării indicatorilor macroeconomici. Raportul consemnează că spațiul fiscal a fost limitat, spre deosebire de celelalte țări europene, de politicile din perioada de expansiune. Mai exact, în anii de creștere economică în loc să se reducă deficitele, acestea au crescut din cauza măsurilor luate de guverne.

Dar, perioada de boom economic s-a suprapus cu o creștere accentuată a deficitului bugetar și a datoriei publice. România se află în acest moment în situația în care cheltuielile cu asistența socială și cele cu salariile plătite din fonduri publice reprezintă 95% din valoarea veniturilor bugetare fiscale și a contribuțiilor de asigurări.

În aceste condiții, numai despre o administrare sustenabilă și o bună guvernanță nu se poate vorbi.

Precaritate

Raportul BNR precizează că măsurile de susținere a companiilor și a locurilor de muncă, precum acoperirea parțială de la buget a cheltuielilor cu salariile, facilități fiscale acordate noilor angajați sau flexibilizarea programului de muncă au fost esențiale pentru economie.

Dar, recomandarea este ca aceste măsuri să fie continuate într-o variantă mai eficientă și mai țintită, respectiv resursele să fie alocate către companii care investesc și care au un management performant. Cu atât mai mult cu cât resursele bugetare disponibile vor fi tot mai puține, pentru că România va trebui să se înscrie într-o tendință de reducere a deficitului bugetar.

În fine, un risc clar este acela al creșterii creditelor neperformante. Moratoriul privind împrumuturile a fost accesat de 537.000 de debitori cu un volum de credite de aproximativ 39 miliarde lei. Rata creditelor neperformante pentru companii care și-au suspendat plata ratelor a ajuns în luna martie la 12,3%, iar firmele care nu au apelat la moratoriul creditelor se află la o rată a creditelor neperformante de numai 5,2%. În ceea ce privește populația, rata neperformantelor este de 7,4% și respectiv de 3%, pentru cei care nu și-au amânat plata ratelor.

Raportul BNR arată că firmele care au apelat la suspendarea împrumutului au o poziție financiară precară, adică au un nivel redus de profitabilitate, un grad de îndatorare mare și o capacitate redusă de recuperare a creanțelor.

În concluzie, riscurile în economie există și sunt distribuite atât în sectorul public, cel bugetar, cât și în cel privat. Dar, cine credea că economia va ieși din criză ușor și fără evenimente neplăcute?

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest