Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Starea bugetului: deficitul scade, veniturile cresc mai mult decât cheltuielile

calcule.jpg

Image source: 
pixabay.com

Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la jumătatea acestui an, adică indicatorii bugetului prezentați în mod sintetic. Sunt relevanți, pentru că ne arată situația bugetului după șase luni ale acestui an, un an care este complicat din multe puncte de vedere.

Astfel, poate cea mai importantă provocare a acestui an este aceea de a reduce deficitul bugetar. Este important din mai multe motive. Scăderea deficitului bugetar duce la o reducere a nevoii de îndatorare, într-un context în care viteza împrumuturilor devine amețitoare.

Un alt motiv este că România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă gradual nivelul deficitului bugetar. Există chiar un „tablou de bord” convenit cu Comisia Europeană în virtutea realității că România se află sub procedură de deficit excesiv.

Deocamdată, adică la jumătatea anului, guvernul se află în grafic. A reușit să reducă deficitul bugetar la doar 33,8 miliarde lei, sub 3% din PIB, după ce anul trecut, deficitul era de 45 miliarde lei, adică 4,28% din PIB. Este o mică performanță, care nu trebui neglijată.

Cu atât mai mult, dacă se va aplica regula de trei simplă, adică, la sfârșitul acestui an, deficitul bugetar va fi sub 6% din PIB, ar însemna că România chiar a reușit un rezultat mai bun decât cel pe care și l-a propus în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar.

Calcule

Dacă tot suntem cu indicatorii bugetari în față, să calculăm dacă procentajul din veniturile fiscale și a contribuțiilor sociale a cheltuielilor cu salariile și pensiile este atât de mare precum se afirmă foarte des.

Așadar, iată calculul: cheltuielile cu salariile bugetare înseamnă 55,7 miliarde lei, iar cele cu asistența socială se ridică 75,2 miliarde lei. În total, pensiile și salariile reprezintă aproximativ 131 miliarde lei. Trebuie precizat că, în pandemie, la capitolul asistență socială sunt incluse și finanțările pentru o parte din măsurile de sprijin ale locurilor de muncă.

Apoi, veniturile fiscale și cele din contribuții de asigurări sunt, la jumătatea anului, de 88 miliarde lei plus 62,3 miliarde lei. Adică, 150,3 miliarde lei. Deci, procentajul cheltuielilor cu salariile și asistența socială înseamnă 87% din veniturile fiscale plus contribuțiile de asigurări.

Nivelul este important, pentru că arată cât de mult din veniturile bugetare se cheltuiesc în direcții sociale, respectiv salarii și pensii. Deseori, în analizele de specialitate se vorbește despre un procentaj de 95% și este posibil ca datele bugetare de la sfărșitul anului să atingă acest prag. 87% sau 95%, oricum ar fi, spațiul fiscal este redus.

Ce ne mai spune execuția bugetară la șase luni? Un indicator important este ritmul de creștere al cheltuielilor în raport de venituri. Astfel, veniturile au urcat cu 20% față de anul trecut, în timp ce cheltuilile au crescut cu numai 9,8%.

Este o veste îmbucurătoare care ne arată că a început procesul de consolidare fiscală, adică o scădere graduală a cheltuielilor. Prin reducerea deficitului bugetar, România beneficiază de un mesaj de încredere din partea agențiilor internaționale, într-un an important în care are nevoie de ratinguri stabile și de împrumuturi mari.

Așadar, revenirea economiei se poate vedea și în datele bugetului. Majoritatea indicatorilor bugetari stau mai bine prin comparație cu anul trecut, dar, să nu uităm că baza de raportare este extrem de scăzută din cauza pandemiei, dar, desigur, relevantă. În concluzie, se poate spune că greul abia acum începe.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 29 iulie 2021