Cât costă o medalie olimpică: 88 milioane de lei, aproape 20 milioane euro

Oricine poate spune că fondurile bugetare alocate ramurilor sportive sunt extrem de mici. Este o impresie susținută de profesioniști din domeniul sportului care, nu de ieri, de azi, ci de zeci de ani vorbesc despre fonduri insuficiente.

Este limpede că la nivelul federațiilor banii alocați par mult prea puțini. Cu anumite prilejuri, sportivii sau antrenorii de la diverse discipline sportive vorbesc despre cum se manifestă lipsa de bani. Lipsesc echipamentele de pregătire moderne, lipsește alimentația de calitate, bazele de pregătire sunt în multe cazuri nemodernizate și se întâmplă frecvent ca sportivii să nu aibă parteneri de pregătire adecvați.

Nu mai punem la socoteală salariile mici ale antrenorilor și chiar lipsa antrenorilor pentru grupele de vârstă de copii și juniori. Mai grav este că baza de selecție pentru sportul de performanță a devenit tot mai restrânsă, iar numărul practicanților de discipline sportive este tot mai redus. De asemenea, bugetele federațiilor, sunt, în cele mai fericite cazuri, între 8 și 10.000.000 lei pe an, ceea ce pare insuficient.

Dar, să privim altfel cifrele. Anul trecut, federațiile din România au primit 132 milioane lei, iar anul acesta aproximativ 98 milioane lei. Foarte ciudat este că bugetul Ministerului Tineretului și Sportului este de cinci ori mai mare decât fondurile alocate federațiilor.

Calculul arată că, în medie, federațiilor sportive li se alocă aproximativ 110 milioane lei pe an, ceea ce înseamnă că în patru ani, atât cât durează un ciclu olimpic, federațiile cheltuiesc aproximativ 440 milioane lei.

Pentru simplificare

Jocurile Olimpice de la Tokyo nu s-au încheiat încă, dar pentru simplificarea calculului să admitem că România va câștiga un număr egal de medalii cu cele de la Olimpiada din anul 2016, din Brazilia. Atunci, delegația a câștigat cinci medalii, ceea ce înseamnă că o medalie a costat nici mai mult, nici mai puțin de 88 milioane lei, adică aproximativ 20 milioane euro.

Privită, prin această prismă, o medalie olimpică este, trebuie să recunoaștem foarte scumpă. Desigur, s-ar putea face observația că în interiorul respectivei cheltuieli multianuale intră și câștigarea altor medalii la competiții mondiale sau europene. Este adevărat, dar, din păcate, și acestea sunt destul de rare.

Există și statistici europene cu privire la cheltuielile bugetare pentru sport și activități de recreere. Interesant este că, dintr-un punct de vedere, România nu stă chiar atât de rău. Mai exact, în ceea ce privește procentul din totalul cheltuielilor, România a alocat în anul 2018, 0,8% din cheltuielile publice, adică la nivelul mediei europene. Trebuie remarcat că, la acest capitol, Ungaria este pe primul loc în Uniunea Europeană cu o alocare de 2,1%.

Dacă, însă, cheltuielile pentru sport se raportează la numărul populației unei țări, România, alături de Bulgaria, se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, cu 30 euro pe cap de locuitor la o medie europeană de 113 euro per capita.

În concluzie, fondurile alocate sportului suferă ca și în alte situații de perspectiva din care sunt privite. La nivel micro, ele sunt în mod clar insuficiente. O spun sportivii, antrenorii și specialiștii. La nivel macro, observăm că o medalie olimpică este foarte scumpă.

Cum se poate rezolva problema? Ca și în multe alte situații, printr-o alocare mai eficientă. Altfel, peste câțiva ani vom avea aceleași discuții despre subfinanțarea sportului, despre numărul mic de medalii obținute și despre declinul sportului românesc, salvat de câteva excepții.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest