Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia se schimbă. Va fi evitată intrarea într-o criză?

Creșterea face mai puțin vizibile problemele și tensiunile din economie. Cifrele de creștere sunt cu adevărat spectaculoase în această vară, dar, analiștii economici, circumspecți, au schimbat termenii.

Astfel, a fost înlocuit cuvântul creștere cu termenul revenire pentru a marca o realitate și anume aceea că expansiunea economiilor vine după ce anul trecut au fost înregistrate scăderi istorice. Și atunci, marea performanță a acestui an este revenirea economiei la nivelul de dinainte de pandemie.

Majoritatea economiilor europene se află la valoarea produsului intern brut din anul 2019. Ceea ce înseamnă revenire și nu neapărat creștere.

Dar, cifrele mari de revenire economică pot pune în umbră marile probleme de la nivel mondial. Astfel, schimbările și tensiunile din economia globală și din economia locală sunt, uneori, mai puțin vizibile.

Ce se întâmplă? Economia arată ca după o serie de bătălii dure duse cu pandemia și dincolo de entuziasmul creșterii apar îngrijorările dezechilibrelor. Primul fenomen șocant este inflația.

Statele Unite ale Americii au o rată a inflației de 5%, zona euro doar 2,2%, dar iese în evidență Germania cu un nivel ridicat de 3%. Economiile mai mici din interiorul sau din afara zonei ating lejer rate ale inflației de 5%. Dar, 5% este o glumă pentru consumatori, în special pentru cei cu venituri sub medie, pentru că aceștia resimt creșterea prețurilor la un nivel mai mare decât media statistică de 5%.

Păcătoasa inflație a pornit aproape peste tot în lume de la energie. Mai întâi, prețul țițeiului a urcat la valori normale față de cele foarte mici din perioada pandemiei, fapt absolut firesc, dar apoi a urmat tăvălugul creșterilor de tarife la gaze naturale și energie electrică.

Prima explicație, insuficientă, însă, a fost aceea că s-a dublat prețul certificatelor de carbon, CO2. Este mai mult decât atât: poate o creștere a cererii, poate o dorință a companiilor de a-și recupera rapid pierderile de anul trecut, cert este că energia a detonat inflația.

Iată doar două dovezi. Rata inflației în zona euro ajunge la numai 2,2%, dar energia a cunoscut o creștere a tarifului, în iulie 2021, cu 14%, față de anul trecut. În Franța, factura la gaze va crește cu 8% începând cu luna aceasta, după ce a mai crescut cu 10%, în iulie, și cu 5%, în august, ceea ce, în total, înseamnă un plus cu 55%, față de vara anului trecut.

Dar, când vine vorba despre inflație, nu este doar energia. La nivel internațional este evocat și blocajul lanțului de aprovizionare, care s-a deteriorat la începutul pandemiei și nu s-a reglat nici până acum. Concret, este vorba despre creșterea extraordinară a tarifelor de transport a mărfurilor în containere.

Creșterea inflației creează o altă mare problemă și anume presiunea pentru creșterea dobânzilor, pentru normalizarea politicii monetare, după cum spun bancherii centrali. Deocamdată, doar câteva bănci centrale din economii mici au făcut primii pași de creștere a dobânzii, tocmai pentru a lupta cu inflația.

Ungaria este cel mai des evocată. Dar, marile bănci centrale, Rezerva Federală americană și Banca Centrală Europeană, stau în expectativă. Iar mesajele care vin de aici apasă pe ideea că inflația este tranzitorie, că lucrurile vor reveni anul viitor la normal.

Ceva fac, însă, bancherii centrali. Și anume, Jerome Powell, șeful Fed, a anunțat că Rezerva federală va reduce programele de achiziție de obligațiuni, care acum ajung la aproximativ 120 miliarde dolari pe lună. Nu a oferit, însă, un calendar concret, dar nu este imposibil să apară amănunte la sfârșitul acestei luni. Iar dacă America o face și Europa va fi obligată să o facă, pentru a nu se afla într-o divergență de abordare a politicii monetare.

Rezultatul? Vor fi mai puțini bani aruncați în piață, iar dobânzile vor trebui să crească, până la urmă. Așadar, economia se schimbă și o dată cu ea și deciziile administrative. Doar că în acest moment se caută doza de schimbare a politicilor publice în așa fel încât economia să nu fie aruncată într-o criză. Să sperăm că le va ieși.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest