Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia, sub asaltul scumpirii energiei, Franța vrea să crească salariile mici, iar România se afundă în criza politică

energie.jpg

Image source: 
pixabay.com

Economia mondială se află sub asaltul creșterii tarifelor la produsele energetice, în special ale gazului natural și energiei electrice. De altfel, scumpirea energiei, în general, inhibă revenirea economiei ducând inflația la niveluri record.

O analiză Bloomberg arată influența creșterii tarifelor la energie asupra inflației:

În Japonia, rata inflației rămâne negativă, singura economie dezvoltată aflată în această situație, dar tarifele energetice sunt la plus 5,9%.

În luna iulie, în Franța, inflația era de 1,2%, iar tarifele la energie aveau o creștere cu 12,5%. Interesant este că inflația calculată fără influența energiei este exact la nivelul zero.

În Italia, rata inflației este de 1,9%, iar prețul energiei a crescut cu 18,7%. De menționat că prețurile de consum, fără energie, au avut o creștere cu numai 0,6%.

Marea Britanie avea, în iulie, o inflație anuală de 2,1% și o inflație a energiei de 9,5%.

Canada înregistrează o rată de 3,7% cu un plus de 19,7% la tarifele la energie.

Germania a atins o rată a inflației de 3,8%, cu 11,6% pentru energie și, în fine, SUA au o rată a inflației de 5,4% și o creștere a tarifelor la energie cu 23,8%.

Acestea sunt statele din grupul G-7, cele mai dezvoltate economii ale lumii. Dacă ne uităm la țările OECD, media inflației este de 4,2%, iar creșterea tarifelor la energie ajunge la 17,4%.

Cifrele, chiar dacă par prea multe, arată foarte clar că economia mondială este lovită de o creștere a prețurilor, care are o cauză unică și anume creșterea tarifelor la produsele energetice.

Încă un puseu inflaționist?

Tandemul inflație-inflație energetică face ravagii în toate economiile lumii. Și, atenție! - în prima jumătate a anului, efectele creșterii prețurilor energiei nu s-au transmis către celelalte produse și servicii. Este foarte posibil ca în a doua jumătate a anului să vedem influențe ale tarifelor din energie și asupra prețului alimentelor, tarifelor din sectorul de construcții sau cele ale serviciilor. Ceea ce va determina un nou puseu inflaționist.

În Franța, guvernul, sindicatele și patronatele caută soluții pentru creșterea salariilor mici. La sfârșitul săptămânii trecute, a avut loc o rundă de dialog social pe această temă, iar reprezentantul MEDEF, cea mai importantă organizație patronală din Franța, a avut un mesaj clar: salariile mici trebuie să crească, dar decizia trebuie luată de fiecare companie în parte.

Iar la nivelul societății trebuie să se înțeleagă că o creștere a salariilor va aduce după sine și o creștere a prețurilor. Practic, companiile din sectorul HORECA, hoteluri, restaurante și cafenele, au, în acest moment, un deficit de forță de muncă, iar această situație conduce la o presiune pentru creșterea salariilor.

Pe de altă parte, șeful MEDEF cere o implicare a statului și a companiilor mari, în sensul creșterii valorii contractelor de achiziții încheiate pentru prestarea unor servicii, precum, de exemplu, paza sau serviciile de întreținere a curățeniei. Organizația patronală franceză atrage atenția că acum criteriul cel mai important de adjudecare a contractelor este prețul cel mai mic.

Ministrul francez al muncii a intervenit în dezbatere precizând că firmele care au o marjă rezonabilă de profit pot să le plătească angajaților o așa-numită primă pentru „creșterea puterii de cumpărare”, care înseamnă o scutire de impozit pe salariu în valoare de 2.000 de euro anual, pentru fiecare angajat.

În România, criza politică face mai puțin vizibile temele sensibile din economie. Inflația urcă pe același model din economia mondială, iar reducerea deficitului bugetar este considerată prea lentă.

O dezbatere serioasă pe tema salariilor mici ar putea fi legată de întrebarea: către ce ar trebui alocate de la buget, în următorii ani, 50 miliarde lei? Pentru primari și investițiile lor dubioase sau pentru scutirea de la plata impozitelor și contribuțiilor pe salariul minim, un proiect susținut intens de ministrul economiei, Claudiu Năsui?

Este adevărat că măsura zero taxe pe salariul minim creează un gol bugetar important, dar în principiu, la fel se întâmplă și cu banii pentru investiții alocați administrației locale. România, însă, nu mai are timp de subiecte economice, pentru că tensiunile politice acaparează agenda publică.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 6 septembrie 2021