Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O succintă analiză a reformelor făcute/amânate de guvernul Cîțu

citu.jpg

Image source: 
site-ul Guvernului României

Demisiile din această dimineață ale miniștrilor USR-Plus încheie un capitol pentru un guvern care a preluat administrarea României în decembrie 2020, având în frunte un premier cu profil tehnocrat și un program politic reformator. Așteptările erau mari, deși situația sanitară era complicată, iar economia se afla în dificultate din cauza pandemiei care a lovit în anul 2020. Exista însă o așteptare optimistă dată în special de realitatea că reformele necesare în economie se puteau realiza în următorii patru ani lipsiți de presiunea electorală.

Acum, putem vedea că realizările sunt modeste. Iar pentru ca descrierea funcționării guvernului pe parcursul acestui an să fie pe cât posibil obiectivă vom folosi analizele a două instituții: Consiliul Fiscal și Banca Națională a României.

Tabloul general are în centru creșterea economică. Este o temă pe care reprezentanții guvernului au evidențiat-o de fiecare dată când au avut ocazia. Într-adevăr, România va avea anul acesta o cifră de creștere peste media statelor dezvoltate, de aproximativ 7%. Ca de obicei, în ultimii ani, consumul este motorul principal al creșterii, dar și investițiile au o contribuție pozitivă. De asemenea, creditarea a cunoscut o creștere importantă: împrumuturile populației au atins un maxim istoric, iar cele ale firmelor se află la cel mai înalt nivel din anul 2009.

Cu toate aceste evoluții pozitive, veniturile bugetare din PIB rămân, procentual, la coada Europei, cu numai 27% față de o medie de 41% din PIB.

De altfel, situația bugetară nu a înregistrat progrese anul acesta. Nu este vorba doar despre deficitul asumat prin buget, ci și despre faptul că România se află sub procedura de deficit excesiv. Interesant este că rectificarea bugetară ia în calcul o creștere spectaculoasă a veniturilor, cu aproximativ 18 miliarde lei. Sursele acestor venituri suplimentare sunt plata de către companii a impozitelor amânate anul trecut și ajustarea pozitivă a creșterii economice.

Problema pe care o semnalează specialiștii este că sumele suplimentare ce vor fi strânse la buget sunt risipite prea ușor, în sensul că are loc o ajustare record a cheltuielilor bugetare, cu aproximativ 22 miliarde lei. Alocările bugetare sunt direcționate către investiții, cheltuieli de personal sau de asistență socială și spre achiziția bunuri și servicii. Ar fi fost o opțiune bună ca o parte din sumele încasate peste estimările bugetare inițiale să fie economisite și în felul acesta să fie redus mai accentuat deficitul bugetar.

De exemplu, veniturile, fără caracter permanent, în mare parte, finanțează într-o proporție importantă cheltuieli bugetare cu caracter permanent, situație care poate duce la riscuri privind sustenabilitatea finanțării pe termen mediu a cheltuielilor bugetare.

Dincolo de evoluția fiscală, marile teme care au îngrijorat, de-a lungul anului, opinia publică au fost creșterea inflației, cu precădere a tarifelor la gaze naturale și energie electrică și creșterea datoriei publice cauzată de creșterea împrumuturilor făcute de stat. I s-a reproșat guvernului că se mișcă prea greu, fie atunci când este vorba despre măsurile de sprijin pentru companii, fie când este nevoie de o acompaniere financiară a gospodăriilor vulnerabile lovite de creșterea tarifelor la gaze și energie electrică.

Având un istoric atât de sărac în măsuri și decizii reformatoare guvernul Cîțu încheie opt luni ce par irosite. Viitorul guvern, indiferent de cine va fi condus și din cine va fi compus, este așteptat să facă reforme, mai ales că prin planul național de redresare și reziliență România și-a asumat un pachet consistent și dificil de reforme. Dar, când va exista un guvern cu apetit pentru reforme? Optimistul ar spune că după clarificarea scenei politice. Pesimistul va spune că niciodată. Iar pesimistul, să nu uităm, este un optimist informat.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest:

 
O succintă analiză a reformelor făcute/amânate de guvernul Cîțu