Semnele crizei

Înainte de a răspunde la dilema dacă economia românească este în pragul unei crize să vedem cum se manifestă o criză. În esență, este destul de simplu: se formează un cerc vicios. Un cerc vicios care arată în felul următor. Cresc prețurile materiilor prime utilizate în majoritatea sectoarelor economice, de la gaze naturale, la fier, de la energie electrică la aluminiu, de la combustibili, la lemn.

Dacă încercăm să înțelegem motivele pentru care cresc prețurile, vom avea câteva explicații parțiale. Poate cererea crescută îi face pe producători să urce prețurile, poate politicile împotriva schimbărilor climatice cresc prețul unei invenții numită certificate de carbon, poate producătorii vor să își recupereze rapid pierderile înregistrate cu un an în urmă sau poate pur și simplu producătorii fac aceste majorări de prețuri pentru că pot.

Cert este că economiile se trezesc aproape peste noapte cu prețuri mai mari. Și nu doar câteva firme, din anumite sectoare economice se află în această situație, ci toate companiile, indiferent de domeniu, se confruntă cu creșteri de prețuri ale produselor sau serviciilor cu care se aprovizionează

Ce vor face companiile? Trei sferturi dintre firme au crescut sau vor crește prețul produselor lor. Iar aceste comportamente și aceste cifre nu sunt fictive, ci confirmate de sondajul prezentat ieri de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii.

Prima verigă

Deci, fenomenul se întâmplă deja. Este prima verigă din lanțul crizei. Cresc prețurile materiilor prime și materialelor cu care se aprovizionează companiile, cresc și prețurile produselor fabricate de firme. Desigur, procentajul scumpirii mărfurilor diferă în funcție de mărimea companiei, de intensitatea concurenței și de sectorul în care activează. Companiile mari, de exemplu, își pot permite pentru o perioadă să înglobeze în profit materiile prime mai scumpe. Dar, întreprinderile mici nu vor putea face acest lucru prea mult timp.

Ce fac consumatorii? Ei sunt cei mai vulnerabili, pentru că sunt loviți din toate părțile de scumpiri, atât la produsele de strictă necesitate, cât și la serviciile „neesențiale”, care se referă, de exemplu, la petrecerea timpului liber.

Comportamentul logic al consumatorului în fața asaltului scumpirilor este să cumpere mai puțin. Este natural să îți adaptezi consumul și cheltuielile curente la noul nivel al prețurilor. Aceasta este a doua verigă din lanțul crizei. Cea mai periculoasă, pentru că scăderea consumului obligă firmele să își restructureze activitatea, adică să disponibilizeze angajați și să taie din alte costuri. Iar când acest lucru se întâmplă, cercul vicios se închide și criza se manifestă tot mai intens.

Să mai adăugăm și scăderea încrederii, în rândul consumatorilor și a managerilor din companii, fenomen care adâncește și mai mult criza.

Seamănă cu ce se întâmplă acum în economia românească? Parțial, da. Semnele crizei au apărut și se pot vedea în creșterea prețurilor și în plafonarea consumului. Deocamdată, doar acestea. Simptomele unei crize majore nu se văd încă.

Întrebarea este: va intra economia românească în criză? Este posibil, dar este un element care poate salva economia locală, iar el se numește conectarea la economia europeană. Dacă firmele europene vor continua să aibă bani, din politica monetară dusă de Banca Centrală Europeană, și vor continua să comande mărfuri din România, economia locală se poate salva.

Adică, economia europeană poate tracta și economia românească. Așadar, România poate evita criza doar datorită economiei europene. Comenzile europene de mărfuri pot să scoată economia românească din cercul vicios. Este o șansă de care România ar trebui să se agațe.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest