Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Asistență socială condiționată de muncă în folosul comunității

danemarca.jpg

Premierul danez Mette Frederiksen
Image source: 
Facebook / Mette Frederiksen

Guvernul danez a anunțat că intenționează să schimbe regula pe baza căreia persoanele care nu lucrează, în special imigranți, vor primi bani în contul asistenței sociale. Concret, premierul danez a declarat într-o conferință de presă, conform Agerpres, că va introduce o serie de măsuri care își propun să încurajeze găsirea unui loc de muncă de către cei care beneficiază de ajutor social. Iar dacă acest lucru nu este posibil, adică dacă persoanele asistate social nu își vor găsi un loc de muncă ”reglementat”, după cum îl numește premierul danez, vor fi obligate să presteze muncă în folosul comunității.

Interesant este că numărul de ore ce vor trebui prestate este semnificativ, adică egal cu programul normal al unui salariat, pentru că beneficiarii asistenței sociale vor trebui să lucreze 37 de ore pe săptămână. În aceste condiții, este mult mai profitabil ca persoanele asistate social să își găsească un loc de muncă. Dacă, bineînțeles, imigranții stăpânesc limba daneză la un nivel care să le permită să se angajeze.

Ministrul danez al ocupării forței de muncă a oferit și câteva exemple de lucrări care pot fi prestate în folosul comunității, precum strângerea obiectelor de plastic sau a chiștoacelor de țigarete de pe plajă sau rezolvarea unor sarcini diverse într-o companie. Poate că într-un alt stat exemplele ar fi putut să lezeze sentimentele publicului, iată, însă, că în Danemarca sunt acceptate.

Important, însă, este principiul. Încasarea sumelor cuvenite ca asistență socială este condiționată de prestarea unei activități în folosul comunității.

Se poate și în România

Situația se poate adapta și la ceea ce se întâmplă în România. Fără a avea un număr semnificativ de imigranți, România are, în schimb, persoane care primesc bani în contul asistenței sociale. Sunt mai multe beneficii sociale acordate de către stat: alocația pentru susținerea familiei, venitul minim garantat, ajutoarele de urgență și cele pentru încălzirea locuinței.

De exemplu, aproximativ 170.000 de persoane beneficiază de un ajutor social sub forma venitului minim garantat. Nivelul acestui ajutor este scăzut, respectiv câteva sute de lei, în funcție de criteriile precizate în legislație. În contul acestor bani, beneficiarii sunt obligați să lucreze în folosul comunității, un anumit număr de ore, în funcție de venitul primit.

Sumele fiind mici, este previzibil că și numărul de ore lucrate este redus. Dar, tema muncii prestate în contul sumelor primite ca ajutor social este controversată. Există suspiciuni că beneficiarii ajutorului nu lucrează în folosul comunității, dar, primarii susțin de fiecare dată că legea este respectată.

De fapt, situația este folosită în multe localități în termeni electorali, în sensul că între edilii localităților și asistații sociali există înțelegeri tacite. Primarii le dau ajutoarele, cetățenii le dau votul. Mai mult, legea prevedea până în anul 2018 că o persoană care primește ajutor social și refuză trei locuri de muncă oferite de instituția specializată a statului își pierde dreptul să mai primească asistența socială.

În urmă cu trei ani, legea s-a schimbat în așa fel încât cei care refuză o singură dată un loc de muncă pierd ajutorul social și mai pot aplica pentru a reintra în sistem abia peste 12 luni.

A fost eficientă schimbarea legii? Doar parțial, pentru că scăderea numărului de beneficiari de venit minim garantat nu a fost spectaculoasă.

Totodată, există un calendar de creștere a valorii venitului minim garantat, de la 780 lei, anul acesta, la 1.200 lei, în anul 2023. Dacă, evident, se va respecta programul, ceea ce în condițiile consolidării fiscale este destul de puțin probabil. Însă, dincolo de nivelul efectiv al măsurilor de asistență socială, ar fi important ca instituțiile statului să facă ordine în sistem.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 9 septembrie 2021