Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Exasperare

guvern.jpg

Image source: 
site-ul Guvernului României

Oamenii de afaceri reacționează în fața crizei politice. Dacă de-a lungul timpului au cerut predictibilitate, o legislație mai simplă sau investiții publice, acum vor responsabilitate crescută a clasei politice și o bună guvernare. O dovadă că Executivul nu performează este că România nu a reușit, în ultima perioadă, să obțină finanțări europene. Oamenii de business au ajuns la exasperare.

Oamenii de afaceri, prin organizațiile patronale, au avut în ultimele zile mai multe comunicate publice referitoare la tensiunile din politică și efectele asupra economiei. Mai întâi, Romanian Business Leaders, prin vocea președintelui în exercițiu, transmite un mesaj clar și anume că există o revoltă a antreprenorilor față de ceea ce se întâmplă la guvernare. Este evident că nemulțumirea oamenilor de business vine de la faptul că actuala guvernare nu a reușit să înceapă reformele promise și asumate, iar acum prin clivajul format între două partide aflate la guvernare riscă să degradeze și mai mult unii indicatori esențiali pentru derularea afacerilor.

Se întâmplă rar ca oamenii de afaceri să fie atât de tranșanți în a critica politicieni și guvernarea în general. Prin definiție, oamenii de business se poartă public „cu mănuși” față de politicieni dintr-un motiv extrem de simplu: mai devreme sau mai târziu, afacerile ajung „la mâna” politicienilor.

Până acum, oamenii de afaceri au rămas în „pătrățica” lor. Adică, au pledat pentru schimbarea legislației, au cerut predicitibilitate și au propus programe de investiții publice care să aibă efecte de antrenare în economie.

De ce sunt acum oamenii de business atât de critici la adresa politicienilor? Poate pentru că așteptările erau mari. Urmau patru ani fără alegeri, timp suficient pentru ca politicienii, care prin definiție se tem să facă schimbări nepopulare, să reușească să facă reforme. Doar că după un an de zile ritmul reformelor este aproape egal cu zero. Se aplică același principiu care spune că reformele sunt povestite în opoziție și amânate la putere.

E clar că oamenii de afaceri sunt exasperați. După 30 de ani în care au fost de cele mai multe ori ignorați, antreprenorilor le-a ajuns „cuțitul la os”, pentru că acum s-au strâns o serie de evenimente negative: pandemia, inflația și, colac peste pupăză, criza politică.

Nu doar Romanian Business Leaders a reacționat ci și Asociația Oamenilor de Afaceri din România, care solicită deblocarea utilizării fondurilor europene.

Și au dreptate, pentru că am analizat alocările de fonduri aprobate de Comisia Europeană în lunile august și septembrie. Iată ce s-a întâmplat. Cipru a primit o pre-finanțare de 157 milioane euro în contul programului de redresare și reziliență derulat la nivel european și i-a fost aprobată o schemă de ajutor de stat în valoare de un miliard euro pentru susținerea companiilor și angajaților. Danemarca a primit 201 milioane euro în contul programului european și 108 milioane euro, ca ajutor de stat, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare a unei companii care produce vaccinuri.

Italiei i-a fost aprobată o schemă de ajutor de stat de 520 milioane euro pentru a susține sectorul de organizare de târguri și conferințe, o pre-finanțare de 25 miliarde euro și încă o schemă de ajutor de stat de 430 milioane euro pentru compensarea pierderilor suferite de operatorii de teleschi.

Belgia a primit acordul Comisiei Europene pentru un ajutor de stat destinat susținerii pieței de energie plus o pre-finanțare în valoare de 770 milioane euro.

Grecia poate plăti 500 milioane euro, printr-o schemă de ajutor de stat, pentru compensarea costurilor fixe ale companiilor la care se adaugă o pre-finanțare de 4 miliarde euro.

Franței i s-a aprobat schema de 5,7 miliarde euro pentru susținerea producției de energie generată de instalațiile solare. De asemenea, Franța a primit o prefinanțare de 5,1 miliarde euro.

Prefinanțarea Germaniei atinge 2,25 miliarde euro la care se adaugă un ajutor de stat de 2,5 miliarde euro pentru companiile aeriene și companiile-operator pentru pasageri. În plus, a mai fost aprobată o schemă de ajutor de stat de 550 milioane euro pentru susținerea Deutsche Bank. În fine, Comisia Europeană a mai plătit pre-finanțare aferentă programului european pentru Lituania - 289 milioane euro, Spania - 9 miliarde euro, Luxemburg - 12 milioane euro și Portugalia - 2,2 miliarde euro.

Toate aceste finanțări au avut loc în luna august și începutul acestei luni. România nu a apare cu nicio referire. Cea mai recentă nominalizare a României este la începutul lunii iulie când Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat pentru Tarom, în valoare de 190 milioane euro. Sunt doar câteva exemple. Care arată, însă, că oamenii de afaceri au motive întemeiate să fie exasperați.