Cum reacționează Europa în fața exploziei tarifelor la gaze naturale și energie electrică

Spre exemplu, săptămâna aceasta, în Marea Britanie, pentru că producția de energie din surse eoliene din Marea Nordului s-a redus, au intrat în sistem producătorii pe bază de cărbune și de gaze naturale pentru a răspunde cererii. Iar prețul energiei electrice a urcat rapid până la 424 lire sterline MWh.

Acesta este vârful. Pe bursele europene, prețul energiei electrice a ajuns săptămâna aceasta la 200 euro, față de 60 euro Mwh, în anul 2019. Pe piața la termen, cu livrare peste un an sau doi, prețul a ajuns la 100 euro, față de 45 euro Mwh, la începutul acestui an.

La gaze naturale, tariful este de 80 euro Mwh, cu 30% mai mult decât la începutul lunii sau cu 300% mai mult față de începutul anului.

În acest context complicat, europenii caută un răspuns la întrebarea: de ce cresc prețurile? Prima explicație este aceea că ne aflăm în fața unui fenomen global și nu local. Revenirea economică a crescut consumul de energie și implicit cererea.

Totodată, există o creștere puternică a cererii de gaz natural în Asia care a dus la o scădere a aprovizionării în Europa și implicit la creșterea prețului. În același timp, nivelul de înmagazinare, stocul, a fost redus, iar o serie de instalații de exploatare a gazelor din Marea Nordului, din Norvegia, s-au aflat în perioada de mentenanță, ceea ce a redus, încă o dată, oferta de gaze.

Prețul energiei electrice s-a dublat anul acesta din cauza creșterii tarifului gazului, triplării prețului cărbunelui, creșterii valorii certificatelor de CO2 și reducerii producției provenită din surse regenerabile.

Spre exemplu, în Spania, o analiză a băncii centrale arată că jumătate din scumpirea energiei electrice este cauzată de explozia tarifului gazului și o cincime din creșterea prețului energiei electrice provine de la scumpirea certificatelor verzi.

Transparență

Interesant este că autoritatea de reglementare din Belgia a oferit un exemplu de transparență. A realizat mai multe analize în care arată cauzele care au dus la creșterea prețurilor și, în același timp, calculează impactul asupra facturilor plătite de gospodării.

Astfel, se precizează că tariful energiei este format din mai multe componente, respectiv prețul de producție, tarifele de transport și de distribuție plus taxe și impozite. Se menționează că din factura la energie electrică, prețul de producție reprezintă doar 30%, iar la gaze naturale, numai 50%. Totodată, analiza publicată de autoritatea de reglementare belgiană calculează cu cât crește factura, respectiv 650 euro pentru o familie formată din doi adulți și doi copii.

Autoritatea de reglementare precizează și sursele de aprovizionare ale Belgiei, un stat fără zăcăminte de gaze naturale. Astfel, Belgia cumpără gaze din Norvegia, Olanda, din Qatar, gaz lichefiat și, într-o cantitate mai mică, din Rusia și Marea Britanie. Adică, de pe piețele internaționale și la prețurile acestor piețe.

Care sunt soluțiile pentru a plăti mai puțin? Belgienii nu se sfiesc să le recomande consumatorilor să facă gestul simplu de a regla termostatul. Și nimeni nu se oripilează.

Dar, dincolo de economia de energie și de măsurile de obținere a eficienței energetice, statele încep să ia decizii de susținere a consumatorilor. Spania nu a plafonat tarifele, dar a redus taxele și impozitele asociate energiei și vrea să impoziteze supraprofiturile companiilor energetice.

Măsura a fost luată după ce factura medie lunară, care era de aproximativ 100 euro, a crescut cu 60%, într-un an. Italia vrea să schimbe modul de calcul al facturii. Franța are în vedere să ofere un ajutor de 100 euro pe lună pentru 5,8 milioane de familii cu venituri modeste.

În Belgia, se propun mai multe soluții. Ministrul energiei a vorbit despre extinderea tarifului social la un milion de gospodării, iar socialiștii propun o reducere forfetară a facturii pentru familiile cu venituri reduse și o scădere a TVA de la 21% la 6%. În concluzie, explozia prețurilor la gaze și energie obligă statele europene să caute soluții pentru reducerea facturilor.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest