Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce-și doresc bucureștenii

bucuresti_bun.png

Bulevardul Magheru, București
Image source: 
pixabay.com

În acest moment, sub asistența tehnică a Băncii Mondiale, se lucrează la strategia integrată de dezvoltare urbană a Bucureștiului. Documentul este în plină dezbatere publică, dar până la forma sa finală este interesant de văzut unde se află acum Capitala României. Până la atingerea obiectivelor excepționale pe care și le propune strategia de dezvoltare analiza arată ce își doresc bucureștenii.

Să plecăm de la datele de creștere ale orașului. Expertul Băncii Mondiale, Marcel Ionescu-Heroiu, arată că Bucureștiul este capitala cu cea mai rapidă creștere din Europa, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de 4,5 ori în 20 de ani. De asemenea, PIB-ul nominal al orașului București este mai mare decât cel al Serbiei, al Croației sau al Bulgariei. Așadar, anvergura economică a Capitalei României este impresionantă. Dar un oraș mare are și probleme mari.

Strategia integrată de dezvoltare urbană i-a chestionat pe bucureșteni cu privire la ce cred despre oraș și despre cum și-ar dori să se schimbe. Astfel, oamenii de afaceri își doresc forță de muncă bine calificată, disponibilă și cu un nivel bun de educație și calificare. Oamenii de business au nevoie de terenuri industriale, de spații de birouri, dar și de informații despre evoluția pieței imobiliare. Desigur, ar fi nevoie de dezvoltarea infrastructurii care să încurajeze navetiștii să vină în oraș și să lege Bucureștiul de restul țării.

Pensionarii văd Capitala ca un oraș plin de probleme. Singurătatea celor în vârstă este cea mai mare dintre ele, iar pensionarii propun crearea unui sistem de monitorizare a celor singuri.

Părinții cu copii minori își doresc crearea unor comunități locale care să aducă la un loc familiile cu copii de vârste apropiate. De asemenea, părinții sunt deranjați de congestionarea traficului. Documentul precizează că părinții își doresc un viitor pentru ei și copiii lor în București, dacă orașul se va dezvolta asigurând un mediu de viață sănătos.

Grupurile vulnerabile au așteptări mari de la dezvoltarea orașului și de la autoritățile locale. Temele complicate sunt calitatea locuirii sau lipsa locuințelor sociale, serviciile de sănătate și de educație, accesul fizic dificil în clădiri și în mijloacele de transport, pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, persoanele vulnerabile reclamă o atitudine neprietenoasă din partea funcționarilor publici.

Principalele probleme pe care le văd liceenii în București sunt: poluarea, siguranța publică, transportul public, lipsa spațiilor verzi sau starea de degradare avansată a multor clădiri vechi. Mai concret, elevii de liceu sunt deranjați de faptul că se aruncă gunoaie pe stradă, de agresivitatea unora dintre cerșetori, de lipsa de intervenție promptă a poliției și de timpul îndelungat de așteptare a mijloacelor de transport public.

În schimb, studenții sunt nemulțumiți că oferta educațională nu se aliniază la cerințele forței de muncă și de absența unor spații pentru învățare și lucrul în echipă. Antreprenorii sunt îngrijorați de „rețelele paralele” create și tolerate și văd dezvoltarea unei afaceri în București ca pe o adevărată „luptă de gherilă”.

Angajații la stat sunt preocupați de locul de muncă, de sănătate, de trafic și de învățământ, cei din sectorul privat de trafic, de parcări și de siguranța publică. Principala problemă a navetiștilor este timpul petrecut în trafic. Artiștii se simt marginalizați, sunt lipsiți de mijloace financiare și de sprijin. Investitorii reclamă birocrația legată de obținerea unor autorizații, avize sau acorduri, precum și lipsa dialogului cu autoritatea locală. În fine, turismul în București este preponderent de afaceri, lipsesc segmente importante precum cel cultural sau cel educațional și lipsește o promovare turistică a Capitalei.

În concluzie, strategia de dezvoltare a Bucureștiului a făcut un pas: a inventariat problemele. Urmează soluțiile și implementarea lor. Adică, partea cea mai grea.

 
Rubrica Economia Reală din 23 septembrie 2021