Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Start pentru PNRR

Premier: Banii din PNRR nu vor fi condiționați de reformele din justiție

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este, în sfârșit, aprobat. PNRR nu mai are nevoie de multe prezentări, ci, de acum, de implementare.

Există, însă, câteva efecte pe care planul le aduce în economia și societatea românească. O observație corectă este aceea că transpunerea planului în realitate va crește deficitul comercial al României. De ce? Pentru că foarte multe produse, materiale sau utilaje, care nu se fabrică în țară, vor trebui cumpărate din import. De exemplu, aproape inexplicabil, în România nu se mai produce bitum, atât de necesar pentru construcția autostrăzilor. Ceea ce înseamnă că materialul este adus din import.

De asemenea, programele de investiții din zona digitalizării vor presupune aducerea în țară de tehnologie specifică. Așadar, este foarte probabil ca deficitul balanței comerciale să crească.

Dar, trebuie să fim realiști. Nici Uniunea Europeană, nici România nu pot aștepta să pună în aplicare planul de redresare până când economia autohtonă va integra în mai mare măsură produse și tehnologii folosite pentru investițiile realizate în cadrul PNRR. Deci, nu are sens să amâni investițiile în speranța unei diversificări a producției locale, mai ales că acest lucru nu s-a întâmplat în mod spectaculos în ultimii 10 ani.

Mai există o observație legată de PNRR, și anume aceea că, prin componenta de împrumuturi, va crește datoria publică a României. Este, din nou, adevărat. Dar, de data aceasta, vorbim despre împrumuturi „bune”, utile. Sunt împrumuturi care vor fi folosite exclusiv pentru investiții, pentru că nu se va putea schimba destinația sumelor împrumutate de la Uniunea Europeană în cadrul planului de redresare.

În plus, împrumuturile care vor fi atrase vor avea cea mai mică dobândă posibilă pentru România. Acest lucru se întâmplă pentru că Uniunea Europeană, cu forța economică pe care o are și cu cel mai bun rating de care dispune, se împrumută de pe piețele financiare la dobânzi extrem de mici, aproape de zero.

La rândul ei, Uniunea Europeană transmite către statele membre împrumuturi la dobânda cu care a atras banii, plus un comision de administrare. Ceea ce înseamnă că pentru România dobânzile la împrumuturile luate prin PNRR sunt cu mult mai mici decât cele la care statul român atrage credite de pe piețele internaționale.

Reforme complicate

Însă, esențial este că fondurile împrumutate de la Uniunea Europeană, prin planul de redresare, sunt alocate exclusiv către investiții. Trebuie spus că atunci când România se împrumută în mod curent pentru acoperirea deficitului bugetar și a datoriilor ajunse la scadență, banii se duc proporțional către cheltuielile la zi, precum plata salariilor bugetare, a pensiilor, pentru achiziții de bunuri și servicii și parțial către investițiile publice.

În fine, „piatra de încercare” pentru PNRR va fi realizarea reformelor. Ele sunt multe și dificile: reforma pensiilor va suscita din nou contestări și puncte de vedere diferite, reforma sistemului de salarizare din fonduri publice, reforma justiției, digitalizarea fiscului sau aplicarea unui tratament fiscal egal pentru toți angajații, indiferent de sectorul care lucrează, adică în construcții, în industria de tehnologia informației sau chiar în sectorul de hoteluri, restaurante și cafenele. Vor fi reforme complicate, mai ales într-un context politic nesigur și schimbător.

Pe de altă parte, regulile de funcționare ale planului la nivel european sunt clare: dacă reformele scârțâie, încetinesc sau chiar sunt blocate se opresc și finanțările. Acestea sunt principiile europene. Vom vedea cum se vor pune în practică aceste principii, cât de largă va fi toleranța europeană față de o eventuală ratare sau întârziere a reformelor. Așadar, primul pas a fost făcut: PNRR a fost aprobat. Dar, nu există nicio garanție că planul va fi dus cu bine până la capăt.

 
Rubrica Economia Reală din 27 septembrie 2021