Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine creează deficitele

isarescu.jpg

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Sursa imaginii: 
site-ul Băncii Naționale a României (arhivă)

Nu ar trebui să trecem atât de ușor peste ceea ce a spus, la sfârșitul săptămânii trecute, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Ocazia a fost lansarea cărții lui Daniel Dăianu, „Pandemia, schimbarea climatică și societatea”. Isărescu a plecat de la cifrele anului trecut, când deficitul de cont curent a fost de 5% din produsul intern brut (PIB), iar deficitul bugetar de 9% din PIB.

Guvernatorul a făcut un calcul: deficitul de cont curent se reprezintă, algebric, adunarea deficitului sectorului guvernamental cu deficitul neguvernamental. Acest calcul simplu arată că sectorul neguvernamental are un surplus de 4%, dacă avem în vedere că deficitul bugetar a fost de 9 procente. Ceea ce înseamnă, a explicat Mugur Isărescu, că sectorul guvernamental creează în totalitate deficitul extern.

Desigur, exprimarea este pur matematică. Pentru că, de exemplu, deficitul de balanță comercială, care reprezintă componenta cea mai importantă a deficitului de cont curent, este dat atât de sectorul privat cât și de cel guvernamental. Companiile private importă produse alimentare, produse chimice și toate celelalte mărfuri.

La nivelul bugetului, deficitul balanței comerciale se simte prin importul de bunuri și servicii ale statului, cu precădere medicamente, și prin importurile folosite direct sau indirect la investițiile publice.

Remarca guvernatorului BNR care arată că întregul deficit de cont curent este creat de sectorul guvernamental nu vine să antagonizeze sectorul public cu cel privat. Deși, un semnal de acest tip atrage atenția asupra cheltuirii unor resurse mult mai prea mari de către sectorul guvernamental, resurse care duc la creșterea deficitelor.

O reducere graduală

Guvernatorul BNR trage un semnal de alarmă asupra dificultății de a reduce deficitul bugetar. Mugur Isărescu pledează pentru reducerea graduală a deficitului bugetar. O scădere prea rapidă ar duce la o încetinire a creșterii economiei. Pe plan global, economiștii sunt de acord că reducerea abruptă a deficitelor ar declanșa o recesiune economică. Iar experiența crizei din 2008-2009 arată că evitarea recesiunii este esențială.

Doar că în acest moment vedem că nu vorbim numai despre un pericol, cel al recesiunii, ci și de un efect al creșterii și anume inflația. Creșterea prețurilor pe plan mondial este rezultatul politicilor monetare extrem de relaxate și a revenirii economice rapide și la un nivel înalt.

Așadar, guvernatorul BNR pledează pentru o reducere treptată a deficitului guvernamental. Dar, precizează că lucrurile nu sunt simplu de făcut. Adică, reducerea deficitului bugetar cu un singur procent din PIB pe an nu este deloc o întreprindere ușoară.

În calea realizării consolidării fiscale stau două obstacole: politicile prociclice și ciclurile electorale. Este clar că apropierea alegerilor îi face pe politicieni să nu mai realizeze reforme. Este un lucru extrem de vizibil. Numai că există situații și situații. Au fost forțe politice care au blocat reformele cu un an înainte de momentul electoral.

Însă, anul acesta reformele nu s-au ratat din cauza unor alegeri generale, ci din motive legate de alegerile de partid, iar situația nesigură din sfera politică aduce mari semne de întrebare asupra aplicării unor viitoare reforme.

În concluzie, Banca Națională a României transmite un nou mesaj prin care susține reducerea graduală a deficitului bugetar. El vine după ce Consiliul Fiscal remarca în această vară că guvernul ar putea face o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare astfel încât creșterea veniturilor de anul acesta să ducă la o scădere mai hotărâtă a deficitului.

Deocamdată, execuția bugetară pe primele opt luni ale anului ne indică un deficit bugetar rezonabil, de numai 3,35% din PIB. Dar, greul abia acum urmează.

 
Rubrica Economia Reală din 29 septembrie 2021