Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prețurile energiei - unde au greșit guvernele din ultimii 10 ani

Sunt trei întrebări care se referă la situația pieței de energie din România: de ce cresc prețurile? care sunt soluțiile pentru reducerea facturilor? și, nu în ultimul rând, există un specific românesc al evoluțiilor din acest moment de pe piața energiei?

Răspunsurile le găsim într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă condusă de expertul Dumitru Chisăliță. Mai întâi, asociația remarcă faptul că în urmă cu nouă ani, atunci când România și-a asumat liberalizarea piețelor energetice, procesul era gândit într-un mod mai complex decât creșterea prețurilor.

Alături de procesul în sine de liberalizare ar fi trebuit să se deruleze programe de informare și pregătire a consumatorilor, ar fi trebuit să se înființeze o instituție care să soluționeze litigiile dintre consumatori și furnizori, realizarea unei strategii de combatere a sărăciei și, în fine, ar fi trebuit să se facă restructurarea instituțiilor care asigură funcționarea pieței libere, precum Autoritatea pentru protecția consumatorilor, Autoritatea pentru reglementare în domeniul energetic sau Consiliul Concurenței. Nimic din toate acestea nu s-a făcut. În afară de o lege a consumatorului vulnerabil și de o serie de compensări acordate ieri prin ordonanță de urgență și prin norme metodologice.

Dincolo de motivele care vin din urmă, Asociația Energia Inteligentă trece în revistă și o serie de alte cauze ale creșterii tarifelor energetice. De exemplu, în România a avut loc o reducere a capacității de producție atât în cazul energiei electrice, dar și a gazului natural. Consumul a crescut pe piața locală, producția a scăzut și ca atare importurile au urcat. Analiza arată că, în acest moment, aproape jumătate din energia consumată în România vine din import.

Pe de altă parte, există o situație paradoxală. Aplicarea unei măsuri administrative, numită programul de utilizare a gazelor, a încurajat exporturile, ceea ce a determinat o creștere a importurilor. Numai că exporturile s-au făcut prin contracte pe termen mediu, iar importurile s-au realizat pe baza unor contracte pe termen scurt. Drept urmare și prețurile au fost diferite, iar analiza asociației arată că au fost importate gaze mai scumpe cu 12% față de cele exportate. Acest lucru înseamnă că gazele ieftine au fost vândute pe alte piețe, iar cele scumpe au fost aduse în România. În acest punct, trebuie făcută o precizare. Toate mișcările comerciale nu sunt făcute de statul român, care nu importă și nu exportă gaze, ci de companii care comercializează pe piață această marfă.

O altă problemă este legată de informațiile de pe piețe care au fost fie incomplete, fie trunchiate. Acest lucru a făcut ca prețul de tranzacționare de la Bursa Română de Mărfuri, de 220 lei pe MWh, să fie confundat cu prețul mediu de achiziție care era la mai puțin de jumătate, respectiv 100 lei pentru un MWh. Efectul a fost că o parte din consumatori au acceptat contracte la tarife mari, ceea ce a însemnat încă un puseu de creștere a prețului.

O observație importantă este aceea că unii dintre funcționarii publici și demnitari se află într-un conflict de interese. În sensul că aceștia trebuie să legifereze sau să administreze piața de energie, dar, în același timp, au mandate și la societățile comerciale, acolo unde lucrează pentru maximizarea profitului companiilor. Un mod de lucru la care ar trebui renunțat.

Asociația Energia Inteligentă prezintă și soluții de reducere a facturii. Acestea sunt: încheierea de contracte, eventual pe termen lung, pentru a crește cantitatea de gaze aduse pe piață, publicarea prețurilor medii, suspendarea măsurilor administrative, depistarea eventualelor măsuri abuzive ale furnizorilor, reducerea fiscalității, creșterea eficienței energetice și, ultima măsură pe listă, investiții în sectorul de producție.

Ceea ce arată că tema creșterii prețurilor energetice este una europeană, dar cu destule accente românești.

 
Rubrica Economia Reală din 5 octombrie 2021