Prețul energiei: cinci state UE forțează mâna Bruxelles-ului

O scrisoare semnată de Franța, Spania, România, Cehia și Grecia și publicată cu ocazia reuniunilor europene la diferite nivele, cere un răspuns „imediat” și „coordonat” la creșterea spectaculoasă a prețului energiei.

Cei cinci cer o investigație privind scăderea stocului rusesc de gaz care ar explica în parte creșterea prețului, o situație pe care europenii nu sunt gata s-o accepte așa cum o prezintă partenerul rus. 

Ei cer și o reformă a pieței europene a electricității care ar putea conturna astfel de situații și ar garanta o securitate a aprovizionării, dacă este adusă la anumite standarde. 

Apoi, cum era de asteptat, scrisoarea face referire la necesitatea europeană deja foarte veche de a-și diversifica sursele de aprovizionare energetică. 

In fine, certificatele verzi – acele instrumente inventate de UE pentru a reglementa concurenta pe piața energetică europeană și a asigura tranziția spre o energie verde – trebuie acum să regleze mai bine prețul energiei carbon. 

Acest ultim paragraf face referire implicită la dublarea prețului acestor certificate prin presupuse acțiuni speculative în piața energetică. 

Aceste puncte sunt menite să pună presiune pe Comisia Europeană care este așteptată să prezinte saptamâna viitoare un ansamblu de instrumente referitoare la situația prețului energiei. 

Statele UE vor să fie luate în considerare mai ales diferențele naționale în aprovizionarea energetică, în consum și cele privind puterea de cumpărare. 

Pâna acum însă, în parte fiindcă textul francez de mai sus a fost prezentat târziu, doar alte patru state au semnat scrisoarea. 

Pactul Verde UE: parte a problemei sau a soluției? 

In general, UE este divizată privind subiectul nu doar din cauza specificității naționale și a relațiilor cu Rusia , dar și din cauza marii dileme europene: Pactul Verde. 

Se pare că Franța si Spania încep să aibă îndoieli serioase privind planul de înverzire așa cum îl înțelege Comisia Europeană.

Prea dur, prea radical și prea pripit, acest „Green Deal” și a lui strategie „Pregătiți pentru 55” ( reducerea cu minim 55% a emanațiilor de gaze cu efect de seră în următorii zece ani) încep să își arate efectele adverse. 

Cu toate acestea , Italia și Germania spun că Pactul verde cu este problema , ci soluția ce va fi adusă actualei situații de criză.

UE divizată din multe motive

Lipsa unei poziții europene coerente - fără de care nici Comisia Europeană nu poate fi considerată cu adevărat responsabilă de cacofonia creată - este în parte explicată prin mozaicul aprovizionării energetice a UE. 

Nu toate statele sunt dependente complet de gazul rusesc. Conducta algeriană funcționează, energia nucleară – pe cât de contestată pe atât de utilă acum- este încă folosită larg în centrul vestul european), mixtul energetic este mai robust în unele state decât în altele. 

Apoi impactul prețului energiei nu este același în toată UE. In est prețurile cunosc o creștere spectaculoasă care nu este pentru moment decât temută în vest și nu cu adevărat experimentată. 

Intervine aici și relația specifică a fiecărui stat membru UE cu Rusia, relație  care cunoaște de fiecare dată grade diferite de „intimitate”. Dacă ne gândim la Polonia sau Germania ne dăm seama rapid că ele au o apropiere de Rusia pe care nu o are, de pildă,  Franța. 

In fine, refuzul UE de a avea o a doua conductă de gaz rusesc în nordul european (Nord Stream II) și incapacitatea de a construi o conductă sudică prin Balcani și Italia cu aprovizionare tot din Rusia (South Stream) sunt elemente care contribuie la criza actuală. 

Problemele României

România a semnat scrisoarea redactată de Franța, dar nu își limitează revendicările doar la acele cinci puncte. 

Tara are de gând să pună pe masă și alte subiecte specifice , cum ar fi problema „consumatorul vulnerabil”, adică repercutarea directă a creșterii prețului mondial al energiei asupra cetățeanului de rând, acum în pragul iernii. 

Pactul verde prevede un așa numit „fond social” care acompaniază tranziția spre energia prietenoasă cu Planeta, dar el este un ajutor european din care statele se pot la o adică  servi, dar pe termen lung. El nu răspunde unei situații de criză imediată, ca cea actuală. 

România ar dori și o derogare europeană mai clară care să-i permită să continue o vreme investiții in sectorul gazului. Acestea îi sunt necesare încă pentru asigurarea securității energetice a țării.