Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creșterea prețurilor forțează creșterea dobânzilor

Banca Națională a României (BNR) a decis creșterea dobânzii de politică monetară, așa-numita dobânda-cheie. Dobânda crește de la 1,25% la 1,5%. Trebuie remarcată această mișcare pentru că ea semnifică o schimbare de tendință.

Anul trecut, BNR a redus de trei ori dobânda-cheie, iar a patra reducere s-a făcut la începutul acestui an. În felul acesta, dobânda de politică monetară a ajuns la un nivel minim record, respectiv de 1,25%. Să fie clar contextul. În ultimii ani, în zona euro, dobânda cheie a fost practic zero. La fel și în Statele Unite. Băncile centrale au acționat convergent pentru că economia avea nevoie de dobânzi mici, chiar zero.

Băncile centrale au făcut această politică monetară neobișnuită pentru a încuraja creșterea economică. La dobânzile egale cu zero s-au adăugat și programele de achiziții de active, de obligațiuni suverane și ale companiilor, susținute de băncile centrale.

În pofida acestor măsuri care practic au însemnat tipărirea de bani și dobânzi reduse, inflația a rămas la niveluri foarte mici. Economiștii se mirau că inflația nu urcă, în condițiile în care băncile centrale tipăreau bani în neștire și țineau dobânzile la nivelul zero.

BNR a urmat și ea, cu proverbiala precauție, politicile de scădere a dobânzilor. De fapt, Banca Națională a României a trebuit să țină pasul cu evoluțiile europene, pentru că dacă ar fi făcut notă discordantă prea mult timp ar fi indus efecte negative pentru economia locală. Adică, ar fi făcut din sistemul financiar românesc o țintă bună pentru speculatorii care caută dobânzi mari pentru plasamente pe termen scurt.

Totodată, o dobândă mai mare decât cele de pe restul piețelor ar fi dus la o creștere a costurilor cu care se împrumută statul român. Ceea ce, desigur, ar fi fost absolut ilogic.

Creștere vs Inflație

Din vara acestui an, condițiile din economia globală s-au schimbat radical. Factorul-surpriză care a apărut a fost inflația care s-a inflamat din cauza creșterii prețurilor la energie, a cererii tot mai mari și a blocării parțiale a lanțurilor de aprovizionare.

Revenirea inflației a obligat băncile centrale să își schimbe politicile. Deocamdată, Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală americană nu cresc dobânzile, dar anunță o reducere a programelor de achiziție de active.

În schimb, băncile centrale din Ungaria și Polonia nu au ezitat să urce dobânda-cheie, iar ieri a fost și rândul Băncii Naționale a României. Există, chiar în comunicatul băncii centrale, explicațiile legate de decizia privind creșterea dobânzii-cheie. Astfel, rata anuală a inflației a urcat în iulie la 4,95%, de la 3,94% în iunie, iar în august a crescut la 5,25%, mult peste limita superioară a țintei asumată de BNR.

Evoluția inflației este pusă pe seama creșterii prețurilor la produsele energetice și la cele agroalimentare, din cauza cererii crescute de bunuri și servicii care se suprapune cu o serie de constrângeri în ceea ce privește oferta, la care se adaugă și așteptările ca, pe termen scurt, inflația să continue să crească.

După cum se poate constata, în analiza BNR sunt trecute în revistă toate cauzele care au dus la creșterea inflației, în România. Pe de o parte, vorbim despre un dezechilibru între cerere și ofertă, iar, pe de altă parte, creșterile de prețuri sunt alimentate și de așteptările că acestea vor continua să urce pentru o perioadă.

Așadar, avem tabloul complet al inflației și, prin acesta, motivul cel mai important pentru care banca centrală a decis creșterea dobânzii-cheie. Când crește dobânda înseamnă că accentul se mută de la creșterea economică la măsuri de oprire a creșterii prețurilor. Este exact ce se întâmplă acum în România.

 
Rubrica Economia Reală din 7 octombrie 2021