”Containergeddon” sau cum criza containerelor crește prețurile mărfurilor

Și pentru ca tabloul să fie complet porturile sunt și ele supraaglomerate.

De exemplu, agenția Reuters arată într-o analiză publicată ieri că 60 de nave încărcate cu containere pline cu îmbrăcăminte, mobilă sau produse electronice, în valoare de miliarde de dolari, așteaptă să fie descărcate în zona portuară din Los Angeles, o zonă prin care intră aproape jumătate din importurile americane.

Trebuie spus că înainte de pandemie, în porturile americane nu exista o coadă de așteptare, așa cum se întâmplă acum.

În acest context, specialiștii fac deja estimări despre cât de mari vor fi întârzierile în aprovizionare. Astfel, se afirmă că aproape un sfert din mărfurile blocate pe nave nu vor putea ajunge la timp în depozite sau pe rafturile magazinelor până în a doua jumătate a lunii noiembrie, atunci când în Statele Unite ale Americii se va derula sărbătoarea retailului, Black Friday.

Anul acesta este atipic pentru transportul maritim de mărfuri, se scrie în analiza Reuters. În portul din Los Angeles, au intrat cu o treime mai multe mărfuri decât anul trecut, ceea ce face ca descărcarea și apoi preluarea lor să devină complicată și să ducă la întârzieri mari care creează blocaje pe măsură.

Nu este vorba doar despre Black Friday, ci și despre cumpărăturile din apropierea Sărbătorii de Crăciun. Sunt mai multe mărfuri de sezon care, dacă nu vor ajunge în magazine în timp util, nu se vor mai putea vinde.

Blocaj

Companiile de retail și cele specializate în transportul maritim caută soluții pentru a crește spațiul disponibil pentru a depozita cât mai multe mărfuri pe nave. Totodată, firmele de transport au avut creșteri spectaculoase de încasări, pentru că transportul unui container a ajuns să coste 20.000 dolari.

Într-un comentariu publicat de cotidianul francez „La Tribune”, economiștii Radu Vrânceanu și Marc Guyot, dau alte câteva exemple legate de blocajul de aprovizionare la nivel internațional.

Lipsa semiconductorilor în industria auto a ajuns să afecteze consumatorii. Acum nu mai este vorba doar despre oprirea producției în multe fabrici din lume, ci despre faptul că livrarea unei mașini noi durează între șase și nouă luni.

De asemenea, multe lansări de produse de încălțăminte și îmbrăcăminte nu se găsesc la vânzare. Magazinele de bricolaj anunță și ele că le lipsesc produse din cauza întârzierilor în aprovizionare, la IKEA, de exemplu, fiind cu 20% mai puține mărfuri decât într-o perioadă normală.

În Marea Britanie, din cauza creșterii prețului gazului natural, mai mulți producători de îngrășăminte chimice și-au oprit producția. Dar acest lucru a dus și la stoparea producției pentru materii prime derivate, unele utilizate în ramuri industriale extrem de diferite.

Astfel, de la abatoare până la centrale nucleare o serie de domenii economice au rămas fără unele materii prime. Iar importul este mult îngreunat de lipsa navelor de transport. Acest lucru arată cât de interconectate sunt astăzi sectoarele economice între ele.

Dar, remarcă economiștii, cea mai mare penurie nu este cea de produse, ci de forță de muncă.

Este un fenomen prezent nu doar în statele zonei euro, ci și în Marea Britanie sau în Statele Unite ale Americii. O soluție posibilă este văzută cea a robotizării care poate eficientiza și chiar înlocui forța de muncă. De exemplu, compania Amazon și-a digitalizat intens centrele de distribuție, în exploatațiile agricole se văd tot mai des roboți care lucrează în ferme, dar această substituție a lucrătorilor nu se poate realiza în toate domeniile.

În concluzie, în economia globală acționează o serie de factori care, toți, duc spre un efect comun și anume acela al creșterii prețurilor.