Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Guvernul, două „cecuri în alb” de la agențiile de rating și un „cartonaș galben” de la BNR

Două agenții de rating au dat verdicte referitoare la România. La sfârșitul săptămânii trecute, Moodys și Standard and Poors au reconfirmat ratingurile României și au analizat evoluția economiei locale. Toți specialiștii se așteptau ca evaluarea de rating a celor două agenții să rămână neschimbată. Și totuși, Moodys a oferit un „mic cadou” și anume o îmbunătățire a perspectivei de la negativ la stabil.

Merită economia românească această mică promovare? Care au fost argumentele pe baza cărora Moodys a decis îmbunătățirea perspectivei României? Sunt două rațiuni pe care s-a bazat decizia agenției: creșterea economică solidă, fondurile așteptate din planul de redresare și reziliență și procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană care poate fi o ancoră pentru politica fiscală.

De altfel, analiza Moodys este destul de sumară și optimistă. Ea trece destul de ușor peste indicatorii-problemă ai economiei locale și preferă să se concentreze asupra potențialului de creștere. Dar, menționează și angajamentul pentru reforme, în special cele din domeniul pensiilor și a administrației publice.

Spre deosebire de Moodys, analiza Standard and Poors este ceva mai atentă și mai cuprinzătoare. În sensul că S&P menționează situația complicată din zona politică, despre care afirmă că nu este deloc clar cum se va stabiliza, și atenționează asupra ratei scăzute de vaccinare din România.

S&P se așteaptă ca angajamentele luate în fața Comisiei Europene privind procedura de deficit excesiv să fie respectate, iar consolidarea bugetară să fie suficient de amplă pentru ca datoria publică să rămână sub nivelul de 50% din PIB până în anul 2024. Chiar dacă, arată documentul, anul acesta necesarul de finanțare al statului român este de 135 miliarde lei, bani care vor fi atrași în majoritate de pe piața internă, adică de la sectorul bancar.

Două scenarii

În pofida riscului dat de deficitele gemene, analiștii S&P mizează pe faptul că România va putea atrage banii europeni și că va reuși să facă reformele atașate planului de redresare și reziliență. Există două scenarii, unul de îmbunătățire a ratingului, care se bazează pe reforme și atragerea de investiții. Altul, de reducere a ratingului de țară care s-ar putea realiza dacă România eșuează în reducerea deficitului bugetar sau dacă în loc de absorbția fondurilor europene, statul va apela la împrumuturi care vor crește datoria publică.

Documentul reamintește că aproximativ 90% din veniturile bugetului sunt cheltuite pe pensii și salariile plătite din fonduri publice, ceea ce arată cât de rigid este bugetul.

Este de remarcat că analiza S&P precizează că Banca Națională a României a început anul acesta să cumpere datorie publică, estimările arătând că banca centrală deține 2,5% din datoria publică internă, dar că guvernul nu poate miza pe o creștere prea mare a achizițiilor de active făcute de BNR.

Tot la sfârșitul săptămânii trecute, Banca Națională a publicat minuta ședinței pe probleme de politică monetară a Consiliului de administrație. Surprinzător, observațiile conducerii BNR sunt mai critice decât cele ale agențiilor de rating.

În sensul că banca centrală nu este la fel de încrezătoare că guvernul va respecta și va implementa programul de consolidare fiscală. De asemenea, conducerea BNR are destule semne de întrebare că se vor absorbi banii alocați României prin planul de redresare și reziliență. Să recunoaștem, poziția BNR este mult mai realistă.

În concluzie, guvernul primește două cecuri în alb de la agențiile de rating și un „cartonaș galben” de la Banca Națională. Agențiile internaționale transmit un mesaj de încredere că Executivul va face reformele și investițiile publice din planul de redresare și reziliență și va respecta programul de consolidare fiscală. Ar fi important ca încrederea acordată să nu fie înșelată.

 
Rubrica Economia Reală din 18 octombrie 2021