Reintră România în zodia populismului bugetar?

Așadar, lista PSD începe cu patru măsuri care au ca scop reducerea facturilor populației la energie electrică și gaze naturale. Atrage atenția faptul că propunerile sunt extrem de generoase. Respectiv, se promite o scădere cu 43% a facturii la energie electrică și cu 23% la gaze naturale. Acest lucru ar trebui să se întâmple prin plafonarea prețurilor, pe o perioadă de șase luni, la un nivel raportat înainte de momentul în care prețurile au început să crească.

În continuare, se propune o compensare a facturilor consumatorilor casnici și a IMM-urilor la nivelul lunii decembrie 2020. Nu este clar dacă va fi nevoie de aplicarea ambelor măsuri, adică dacă plafonarea va fi suficientă pentru o revenire la prețul din decembrie 2020 sau va fi necesară și plata unor compensații. În orice caz, esența este că se propune ca pentru o perioadă de șase luni prețurile plătite de consumatori să se întoarcă la nivelul din decembrie 2020, tot ce este în plus fiind compensat de stat.

De asemenea, se va aplica și legea consumatorului vulnerabil, probabil varianta PSD, pentru că în acest moment avem o inflație de proiecte de legi pe această temă. În fine, a patra măsură se referă la plata subvențiilor la gigacalorie, raportate tot la sfârșitul anului 2020.

Toate bune și frumoase. Doar că nu există calculele de impact. Se trece cu vederea că toate facilitățile acordate consumatorilor trebuie plătite de la bugetul de stat. Cât de mari vor fi aceste compensări și subvenții? De unde vor fi luați banii? Probabil că se va spune că fondurile vor fi obținute din profiturile extraordinare realizate de companiile din sectorul energetic. Dar, oare, vor fi suficienți bani? Deocamdată, nu avem un calcul clar, în schimb există un elan de nestăvilit pentru a scădea facturile la energie și gaze naturale.

Măsurile propuse de PSD continuă cu creșterea alocației pentru copii cu aproximativ 40%, în funcție de categoria de vârstă. Este o decizie care ar însemna creșterea cheltuielilor bugetare cu aproximativ 3,9 miliarde lei. De asemenea, se cere creșterea pensiilor. Calculul arată că legea prevede o creștere a punctului de pensie cu 48% (septembrie 2021, față de septembrie 2019) din care se scade creșterea de anul trecut cu 14%, ceea ce înseamnă că ar fi nevoie de o indexare cu 34%.

Salariul minim ar urma să ajungă, până în anul 2022, la 3.000 lei pentru studii superioare și 2.740 lei pentru angajații fără studii universitare.

În concluzie, există un element comun al acestor propuneri. Și anume, ele țin cont doar de aspectul social, nu și de cel bugetar. De asemenea, nu există niciun studiu privind impactul bugetar al aplicării acestor măsuri. Se va putea spune că momentul este prea dificil pentru consumatori, pentru a mai avea în vedere indicatorii bugetari.

Numai că România și-a asumat o serie de obiective privind reducerea deficitului bugetar. Investitorii, instituțiile europene, organismele financiare internaționale și agențiile de rating urmăresc evoluția indicatorilor macroeconomici și nu vor ezita să penalizeze România în cazul unor derapaje.

De exemplu, în luna septembrie, două agenții de rating atrăgeau atenția că o schimbare a coaliției de guvernare și a politicii economice ar putea stopa reformele și ar duce la scăderea calificativului de țară. România se află într-un echilibru fragil între presiunile sociale și cele macroeconomice. De aceea, viitorul guvern va trebui să cântărească diferența dintre populism și ce se poate face, cu adevărat, la nivel bugetar.