Cum combatem epidemia care ne distruge industria creșterii porcilor? „La cum se implică autoritățile, nu mai scăpăm”

În România sunt active 585 de focare de pestă porcină africană, anunță Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). În ultima săptămână au fost înregistrate 30 de focare noi.

Sunt afectate un număr de 376.938 de porcine (animale afectate din focarele active).

Cele 30 de focare noi de PPA s-au înregistrat în județele Alba, Bihor, Botoșani, Buzău, Călărași, Dolj, Gorj, Ialomița, Iași, Mureș, Prahova, Sălaj, Satu Mare și Teleorman.

De asemenea, în ultima săptămână au fost înregistrate 10 cazuri noi de PPA la mistreți.

Principalele cauze care duc la apariţia de noi focare sunt:

- intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora

- scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani)

- nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi

- de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploataţii nonprofesionale aflate în zonele de protecţie şi supraveghere, stabilite şi aprobate în cadrul CLCB.

Ladoși: La cum se implică autoritățile, nu mai scăpăm

Ioan Ladoși: Pe bună dreptate atenția opiniei publice s-a îndreptat spre o problemă mult mai gravă care este legată de sănătatea noastră. Însă situația față de 2016 este mult mai gravă astăzi decât a  fost atunci, indiferent dacă luăm sau nu în considerare pandemia. Din punctul nostru de vedere anul acesta a fost absolut catastrofal. Peste 20 de ferme comerciale au fost afectate de boală. Asta înseamnă că de la începutul anului luăm în calcul uciderea a peste o jumătate de milion de porci. Acestea sunt cifrele clare, cifrele oficiale. Ceea ce nu se discută foarte mult este faptul că din această jumătate de milion de porci eutanasiați și îngropați, distruși, peste 40.000 de scroafe de reproducție au dispărut din fermele românești.

Reporter: Așadar și viitorul acestei industrii va fi afectat de acest aspect pe care l-ați menționat?

IL: Da, foarte sigur este că aceste femele de reproducție ar fi trebuit să producă în anul 2022 peste un milion de porci care să intre pe piața românească și să ajungă în galantarele românilor. Acest lucru nu se va întâmpla.

Rep: Ne vom baza pe carnea de porc de import?

IL: Absolut, iar asta va conduce la o creștere și mai mare a deficitului de balanță la carnea de porc.

Rep: Iar prețurile cărnii de porc cum vor evolua, domnule Ladoși?

IL: Despre prețuri nu se poate vorbi în domeniul cărnii de porc. Acesta este un subiect extrem de volatil. Piața cărnii de porc este una globalizată și depinde în proporție de peste 90% de importurile Chinei. În momentul în care China se hotărăște să importe mai puțin, atunci și prețurile scad.

Rep: Care e nivelul de implicare al autorităților? Vă întreb pentru că problema pestei porcine africane persistă deja de mulți ani, între 4 și 5 ani. De ce nu am reușit până acum, domnule Ladoși, să scăpăm de această problemă extrem de gravă?

IL: Dintr-un motiv extrem de simplu, pesta porcină africană a fost transformată într-un instrument politic. Este o boală politică. În contextul în care aproximativ 60% din porcii din România se află în gospodăriile populației, de acest segment extrem de larg de votanți nu se atinge nimeni, niciun partid politic. Nu s-a putut pune în aplicare niciuna dintre recomandările care au rezultat în urma auditării din partea oficialităților veterinare de la Bruxelles.

Rep: Știu că porcii sunt eutanasiați și în gospodării, nu doar în marile ferme. Atunci?

IL: Corect. Se lucrează cu dublă măsură tocmai pentru a proteja masa de votanți. La țară un vot înseamnă un porc.

Rep: Vreți să spuneți că sunt eutanasiați doar parțial porcii din gospodării?

IL: Pe de o parte avem de-a face cu o foarte neclară definiție a focarului. Să ne gândim cum se cresc porcii în gospodăriile populației. Suntem doi vecini care stăm la 10 metri distanță unul de celălalt. Amândoi avem câte un porc. Mie mi se îmbolnăvește porcul. Vin autoritățile, îl eutanasiază și mă despăgubesc. Dar boala se transmite foarte ușor în această vecinătate. Peste două săptămâni vi se îmbolnăvește și dumneavoastră porcul și este distrus și acela. Este o chestiune de abordare. Focarul nu poate fi considerat gospodăria țărănească cu 10 metri între doi porci. În mod normal focarul ar trebui să fie așa cum este el definit, adică pe o rază de 3 km din jurul unei boli. Iar acest lucru nu s-a întâmplat. Ca atare, avem infectări recurente în sate, de la o gospodărie la alta și boala nu este oprită. Ea apare peste două zile la vecini.

Rep: Cât va mai dura această criză? Când credeți că vom scăpa de pesta porcină africană din România?

IL: La cum s-a implicat autoritățile sau nu s-au implicat autoritățile în ultimii patru ani și jumătate, niciodată.

Ascultă: