Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Vin străinii să muncească în România!

muncitori.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Prima dată i-am văzut la lucru în urmă cu patru ani, la o pescărie de pe litoral. Erau angajați ca ajutor de ospătar, nu știau deloc limba română, dar își făceau treaba ducând și luând de la mese micile accesorii, un pahar, o sticlă, tacâmuri sau pâinea, fără de care clienții unui restaurant nu se simt în largul lor.

Mai văzusem cu câțiva ani înainte detașamente de muncitori chinezi, care, aliniați ca la armată, veneau sau plecau pe șantierul unde se construia un mare mall.

Cu alte ocazii, văzusem pe stradă bone asiatice care aveau grijă de câte un copil și, zilele acestea, la un mic magazin de cartier, am fost servit de o vânzătoare care provenea tot din Asia. Ușor-ușor, îi vedem intrând în viața noastră. Pe stradă, la unele restaurante sau la hotelurile unde ne cazăm. Sunt muncitori asiatici sau în orice caz din afara Uniunii Europene care lucrează în România.

Nu sunt o noutate. Au apărut timid în economia României, dar au făcut pași mici, de acomodare, care acum devin tot mai hotărâți. România devine un fel de placă turnantă, lucrătorii autohtoni pleacă în Europa să muncească, iar cetățeni din Asia vin în România. Nu este nici prima, nici ultima economie care trece prin acest proces.

Evident, plecarea românilor la lucru în Europa de Vest nu este o noutate, iar sosirea muncitorilor din afara Uniunii Europene devine pe zi ce trece o normalitate.

De altfel, guvernul decide constant contingente mai mari de străini care pot intra să lucreze în țară. Concret, anul acesta numărul de lucrători străini care pot veni cu permis de muncă, a ajuns la 50.000, iar anul viitor va crește la 100.000. Ritmul de creștere este considerat de către unii specialiști ca fiind prea rapid, în urmă cu doi ani, contingentul permis era de numai 25.000 de persoane. Dar, chiar și în aceste condiții, creșterea numărului de muncitori străini veniți în România pare justificată.

Tineri autohtoni care nici nu lucrează nici nu învață

Să facem un calcul simplu. Numărul de șomeri este de aproximativ 420.000 de persoane, dar o parte dintre ei nu își doresc să se angajeze, sau aptitudinile obținute în timpul școlii nu sunt suficiente pentru a-și găsi un loc de muncă.

Oamenii de afaceri estimează că deficitul de forță de muncă ajunge până la 500.000 de persoane, din care aproximativ 220.000 de locuri de muncă sunt completate cu lucrători autohtoni. Deci, mai rămân 280.000 de joburi neocupate. Este o estimare, desigur, dar, cu toate acestea, sosirea a 100.000 de angajați din afara Uniunii Europene ar mai echilibra balanța forței de muncă.

Ne place sau nu, muncitorii din afara Uniunii Europene, pot fi o soluție parțială pentru deficitul de pe piața muncii. Mai ales că mulți dintre ei ajung în România având un contract încheiat printr-o agenție de plasare a forței de muncă. Este de remarcat că majoritatea lucrătorilor din afara Uniunii Europene intră în țară pe baza unui contract de muncă, iar până acum scandalurile au ocolit acest subiect, al aducerii de muncitori străini în România.

Există o realitate pe piața locală. Sunt tineri, care nu lucrează și nici nu învață și care nu au intenția de a-și găsi un loc de muncă. Politicile europene își propun să îi aducă pe piața muncii pe acești tineri, dar deocamdată eficiența acestor demersuri nu este vizibilă.

În aceste condiții, România poate apela la muncitori străini. Domeniile predilecte de lucru ale acestora sunt sectorul HORECA, gospodăriile casnice, unde lucrează ca bonă sau ca îngrijitor al persoanelor în vârstă sau în sectorul construcțiilor.

Din România pleacă lucrători să muncească în state europene cu salarii mai mari decât cele de piața locală. Totodată, în România vin muncitori din Vietnam, Sri Lanka sau India care lucrează aici cu salarii mai mari decât la ei acasă. Este un circuit global al forței de muncă în care România a intrat și din care nu va ieși prea repede.

 
Rubrica Economia Reală din 4 noiembrie 2021