Problema lipsei personalului, a pregătirii și a menținerii angajaților revine în top trei probleme în 2021

Ce înseamnă asta? l-am întrebat pe Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România în contextul în care România se pregătește să primească de patru ori mai mulți lucratori străini pe piața din România față de cât își propusese la începutul anului. 
În timp ce angajatorii sunt nevoiți sa lucreze cu muncitori asiatici, datele INS arată că în România unul din 5 tineri e șomer. 
Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii a analizat

Florin Jianu: Aici putem privi din două puncte de vedere. Din punctul de vedere al necesității forței de muncă suplimentare arată că economia are un ritm susținut de creștere. În egală măsură adâncirea nevoii de forță de muncă ne arată că se continuă acest exod al românilor în străinătate și că pe piața locală a forței de muncă nu se găsește numărul așteptat de mediul de afaceri. De altfel, din cercetarea Carta albă a IMM-urilor, pe care noi o realizăm în fiecare an, problema lipsei personalului, a pregătirii și a menținerii angajaților a revenit în top trei probleme în anul 2021. În anul 2020 ea nu se mai regăsea în top trei probleme. Iar în anul 2019 a fost principala problemă a mediul de afaceri.

Reporter: Cum se justifică? Am văzut că oamenii de afaceri sunt destul de nemulțumiți de ce se întâmplă ca forță de muncă locală. Consideră că devine o soluție să aduci de afară. De ce? Cum se explică fenomenul?

FJ: Fenomenul se explică prin faptul că foarte mulți români pleacă în străinătate și e un decalaj între cererea și oferta de pe piața forței de muncă în ceea ce înseamnă personalul. Atunci, România e nevoită să se uite de unde poate aduce oameni. Ca abordare, eu m-aș uita și în spre alte țări. Vă dau exemplul Poloniei care a adus un milion de lucrători din Ucraina.

Nu s-a uitat neapărat în zona Asiei sau într-o zonă îndepărtată în care cultura umană e diferită, din care e foarte dificil să îi aduci, în care costurile de integrare, de educare, de limbă sunt ridicate.

Ci s-au uitat la vecini. Eu am spus în repetate rânduri că pentru a rezolva această criză a forței de muncă trebuie în primul rând să reușim să oprim exodul românilor în străinătate prin salarii mai mari, printr-o pregătire adecvată și motivațională a personalului. Și în al doilea rând trebuie să ne uităm la țările din jur. Foarte multe dintre ele conțin comunități vorbitoare de limba română, precum în Republica Moldova, Ucraina, Serbia. Nu trebuie neapărat să ne ducem atât de departe în zona Asiei, unde cultura este diferită, costurile sunt majore, integrarea e dificilă.

Rep: Pe de altă parte, acești oameni nici n-ar accepta să stea în containere, așa cum acceptă cei din zonele menționate de dumneavoastră.

FJ: Acestea sunt cazuri particulare. Să nu generalizăm. Angajatorii nu îi aduc pe oameni ca să stea în containere. Să nu creăm o imagine falsă a lucrurilor.

Rep: Asta se întâmplă în construcții destul de des. E clar că nu în toate sectoarele, dar în construcții se întâmplă, din ce am văzut.

FJ: Nu comentez.

Rep: Atunci, de ce nu reușim să îi convingem pe ucraineni, pe sârbi, pe moldoveni să vină?

FJ: Cred că nu e o politică națională în acest sens. Dacă vă amintiți acum 15 – 20 de ani exista o coerență în politica de susținere a Republicii Moldova, sau chiar acum 10 ani. Studenții, lucrătorii, lucrătorii transfrontalieri erau încurajați, mai ales cei din Republica Moldova. Și noi avem colegi din Republica Moldova. Avem oameni cu care am lucrat. Avem colaboratori. Calitatea umană este foarte ridicată și foarte bună în aceste zone. Pentru a sumariza, cred că trebuie să existe o politică de țară în acest sens.

Rep: Credeți că acum atingem un nivel record, care va tot fi dărâmat după cum se prezintă perspectivele?

FJ: Da, fără doar și poate de la an la an în funcție de creșterea economică și de migrarea forței de muncă va crește. Dar sperăm ca la un moment dat să schimbăm această tendință de migrare a forței de muncă și să aducem din ce în ce mai mulți români. Există anumite instrumente și din fonduri europene, dar și alte posibilități pentru a-i aduce.