Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce așteaptă organizațiile de afaceri de la guvern

investitori.jpg

Investitori români în timpul unei întâlniri cu ministrul muncii, septembrie 2021
Sursa imaginii: 
Facebook / Confederația Patronală Concordia

Criza politică din România a început acum mai bine de două luni. De atunci președinția Partidului Național Liberal a fost câștigată de Florin Cîțu, iar președenția USR-PLUS de Dacian Cioloș, iar guvernul a fost demis cu 281 de voturi. Nominalizările președintelui Iohannis nu au fost realiste, iar criza guvernamentală continuă. Trei dintre reprezentanții organizațiilor patronale ne-au explicat cum afectează criza guvernamentală sectorul economic.

Am ales cinci atribuții importante ale Guvernului României, conform legislației în vigoare: inițiază proiecte de lege, asigură executarea legilor, aprobă strategiile și programele de dezvoltare economică, cooperează cu organismele sociale și realizează politici în domeniul social.

Pentru a lua „pulsul” sectorului privat, am discutat cu Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia, Mihai Matei, vicepreședintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) și cu Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

 

Inițiază proiecte de lege

Una dintre principalele atribuții ale Guvernului, conform legislației este inițierea proiectelor de lege. Radu Burnete spune că, privind legile și proiectele de lege, sunt două categorii: „cele care sunt deja în discuție și ne așteptam ca discuțiile să continue” și alte legi „foarte complicate precum Codul muncii sau Codul fiscal”.

Punctual, Radu Burnete amintește trei teme importante pe care criza guvernamentală le-a amânat nefondat. Transformarea digitală a administrației publice și a economiei exemplificate prin contracte digitale și cărți de identitate electronice, tranziția la economia verde, cel mai important punct fiind producerea energiei. A treia temă este reprezentată de de viitorul muncii.

„Dacă mă uit la proiectele de lege pe care noi ne așteptam să lucrăm în toamna acestui an sunt destul de multe. Unul dintre ele este proiectul legii semnăturii electronice”, explică Radu Burnete. Acesta spune că menirea acestui proiect este de a crește viteza de digitalizare a administrației.

În plus, Radu Burnete spune că un alt proiect important este legat de telemuncă. „Se schimbă natura muncii. Lucrul acesta este accelerat și de pandemie. Iarăși, despre asta am vrut să discutăm”, mai explică specialistul.

În aceeași notă, Mihai Matei spune că ar fi vrut să vadă o dorință mai mare a guvernului în zona de digitalizare. Pe de altă parte, Cristian Pârvan este de părere că evenimentele politice nu afectează direct antreprenorii pentru că ei sunt ocupați „să facă bani”. În plus față de asta, Cristian Pârvan amintește despre criza energetică care ar fi trebuit gestionată mai eficient și insistă pe ideea producției.

 

Asigură executarea legilor 

Întrebat despre ce legi consideră că nu sunt respectate întocmai în România, Radu Burnete a dat exemplul semnăturii electronice. Acesta spune că există un regulament european care stipulează faptul că semnătura electronică calificată este echivalentă semnăturii olografe.

„Avem în continuare instituții care nu acceptă această semnătură electronică și te pun să semnezi de mână, deși legea europeană spune că semnătura electronică calificată este echivalentă semnăturii olograf”, adaugă Radu Burnete.

Un alt exemplu de lege care nu este respectată întocmai, deși ea a fost bine scrisă, este reprezentat de timpii de soluționare a cererilor. „Cel puțin un lucru pe care ANAF-ul nu-l respectă sunt termenele în care trebuie să răspundă sau să soluționeze o cauză”, explică Radu Burnete. Totuși, acesta spune că această problemă se extinde și la nivelul general al administrației, toate din cauza lipsei unui sistem digital.

„În România sunt peste 10.000 de acte normative. Cred că dacă luăm la bani mărunți, fiecare român încalcă câte o lege”, descrie Mihai Matei glumind.

Cristian Pârvan, întrebat despre respectarea legilor, spune că avem „exemplul dureros referitor la cum reușim să aplicăm legi în domeniul mediului”. Acesta atribuie nerespectarea legilor neliniștii generate de criza politică. 

 

Aprobă strategiile și programele de dezvoltare economică 

Crearea unor strategii și programe pe termen lung reprezintă încă o atribuție importantă a guvernului reglementată prin lege. Totuși, impresia generală a mediului de afaceri este că acestea sunt corect stabilite, dar autoritățile nu le continuă de la un guvern la altul.

„Problema este mai degrabă că nu ne ținem de strategiile pe care le avem. De documente programatice nu ducem lipsă. Problema e că rămân prin sertare odată ce le-am făcut”, explică Radu Burnete. În plus, se observă un trend odată cu schimbarea miniștrilor. Aceștia au tendința de relua totul atunci când ajung în funcții. 

„România este țara strategiilor”, glumește Mihai Matei. Acesta explică faptul că execuția nu este potrivită, dar că asta nu are legătură cu această criză politică, ci este o problemă generalizată. 

Cristian Pârvan consideră că cea mai importantă strategie pe termen lung pe care criza guvernamentală o întârzie este cea legată de energie. El spune că „un restaurant îl poți deschide în două-trei luni, pe când energia necesită investiții pe termen lung”.

 

Cooperează cu organismele sociale

Guvernul, conform legii, are obligația de a coopera cu organismele sociale. Punctual, acesta are obligația să se consulte cu organizații precum Concordia, ANIS sau PIAROM înainte de a emite ordonanțe sau de a iniția politici publice. 

Radu Burnete spune că executivul are o relație bună cu organizația la care el este director. Totuși, acesta atrage atenția cu privire la faptul că relația este „haotică” din cauza faptului că nu îi este clar guvernului cu cine ar trebui să discute. 

„Sunt o puzderie de asociații de toate felurile și tuturor guvernelor de până acum le-a fost puțin neclar cu cine trebuie să stea de vorbă pe ce temă. Aici e un mic haos care se perpetuează de foarte multă vreme. Sunt foarte mulți oameni care își fac câte o asociație, își pun un nume reprezentativ, dar nu au o comunitate în spate. Asta e o cacofonie. Mulți oameni spun multe lucruri”, explică Radu Burnete. 

În plus, încă o problemă referitoare la dialogul guvernului cu organismele sociale este reprezentată de viteza de transmitere a informațiilor. De multe ori, Confederația Concordia primește proiecte de lege cu impact deosebit de mare cu cinci-zece zile înainte de data pentru discuții, stabilită tot de reprezentanții guvernului.  La nivelul UE, Comisia dezbate luni de zile un proiect înainte ca acesta să fie adoptat. 

Mihai Matei spune că el, ca reprezentant al ANIS, are obligația de a rămâne în permanent dialog cu autoritățile. „Atunci când ai o criză politică și acest lucru are ca și consecință schimbarea miniștrilor este evident că totul se dă peste cap”, declară Mihai Matei. Acesta spune că partenerul dialog din partea de guvernului se modifică. Acest lucru este cu atât mai dăunător relației organism social-guvern cu cât în România avem o „problemă de memorie instituțională” detaliză Mihai Matei.

„Este clar că totul se face cu oameni”, explică Cristian Pârvan. Acesta spune că nu e suficient ca deciziile să se ia la nivel particular, ci este nevoie ca acestea să se ia la nivelul societății. Specialistul spune că acest lucru trebuie să se întâmple continuu.

 

Realizează politici în mediul social

Politicile publice referitoare la mediul social precum ajutorul de stat sau șomajul reprezintă o ultimă atribuție importantă analizată în acest articol. În toamna acestui an, cel mai important aspect din mediul social este reprezentat de criza cauzată de coronavirus. 

Radu Burnete crede că, din cauza crizei guvernamentale, valul patru al pandemiei nu a putut fi gestionat eficient, dar, în plus față de asta, crede că mesajul transmis la începutul verii nu a fost potrivit. 

„Să se ocupe mai mult de chestiunea asta și să nu tot anunțe că s-a terminat pandemia. Multe guverne din Europa au ales să fie mult mai raționale cu restricțiile. De exemplu s-a renunțat la anumite restricții doar dacă s-a ajuns la un anumit prag de vaccinare”, explică Radu Burnete. 

„Socialul nu poate fi susținut decât din economie” transmite Cristian Pârvan. Acesta continuă spunând că „oricâtă durere ai din a nu putea să satisfaci cererea de medicamente, de tablete pentru elevi, etc [...], aceste nevoi se satisfac cu resurse economic”.   

Disclaimer: „Ștefan Chețan a fost selectat/ă pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub: https://presshub.ro/categorie/proiecte-editoriale/hub-for-business-journalism/.