Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Glasgow a trecut, urmează ce e mai greu: aplicarea în economie

Glasgow s-a încheiat cu un semi-succes. Conferința pe teme privind schimbările climatice a ajuns la un document comun după mai multe ezitări ale celor 197 de țări participante. Rămâne acum ca specialiștii să analizeze efectele angajamentelor asumate asupra economiei și mai ales dacă ele sunt realiste.

În linii generale, la COP26, s-au stabilit obiective legate de reducerea utilizării combustibililor fosili, ba chiar mai mult, s-a recunoscut că economiile lumii vor renunța la utilizarea cărbunelui. Un alt acord se referă la introducerea vehiculelor cu zero emisii și, totodată, s-au adus o serie de modificări ale funcționării pieței de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

Astfel, o serie de state s-au angajat să pună capăt ajutorului public, până la sfârșitul anului 2022, pentru proiecte de energie fosilă fără tehnici de captare a carbonului, realizate în străinătate. Cele mai importante țări semnatare sunt Canada, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franța, Spania și Țările de Jos. Miza acestei înțelegeri este legată de faptul că statele semnatare nu vor mai acorda finanțări pentru proiecte derulate în afara granițelor lor și care vizează exploatarea de resurse fosile fără să existe tehnologii de captare a carbonului.

Pentru a se ajunge, însă, la neutralitatea carbonului în următorii 20 de ani, statele au convenit să crească ritmul de reducere a emisiilor până la sfârșitul anului viitor.

În problema finanțării țărilor în curs de dezvoltare, o problemă sensibilă, discutată la Glasgow, statele bogate s-au întors în anul 2009, la Copenhaga, și au fost de acord să plătească, în următorii patru ani, 100 de miliarde de dolari pe an.

În altă ordine de idei, la Glasgow, statele au convenit asupra regulilor care să îmbunătățească funcționarea piețelor globale de carbon. Măsurile ar trebui să prevină contabilizarea de două ori, și de către state, și de către companii, a aceleași cantități de reducere a emisiilor. De asemenea, sunt stabilite reguli de transparență în acest domeniu.

În același timp, 30 de țări, din opt regiuni ale globului și câteva companii producătoare din industria auto au semnat un acord privind vehiculele cu emisii zero. Ford, General Motors, Volvo, Mercedes-Benz, Jaguar Land Rover și-au asumat că vor ajunge ca până în anul 2035 să vândă, pe piețele majore, doar mașini noi și camionete cu emisii poluante zero. Deocamdată, unele grupuri importante de producători nu sunt parte a acestei inițiative.

Canada, India, Ghana sau Kenya se alătură Marii Britanii, Suediei și altor 13 țări în angajamentul ca toate vehiculele noi, inclusiv camioanele să aibă emisii zero până în anul 2035, pe piețele majore, și până în anul 2040, pe celelalte piețe. Țările în curs de dezvoltare care au semnat acest acord se angajează să „lucreze intens” pentru a accelera adoptarea acestor vehicule, fără însă a-și asuma o dată anume.

Printre managerii de flote de vehicule care au semnat acordul de la Glasgow se află Uber, Leaseplan, Siemens, Unilever, EON sau ABB, care și-au propus să folosească doar mașini cu emisii zero, până la sfârșitul deceniului sau chiar mai devreme dacă o permit condițiile pieței. Cu toate acestea, se poate observa absența unor producători auto și a unor piețe importante, din Europa, precum Germania, Franța și Italia. Comisia Europeană vrea să interzică vânzarea vehiculelor care folosesc combustibili fosili începând cu anul 2035, dar rămâne de văzut în ce măsură această propunere va deveni normă legală. În același timp, China, SUA și Rusia sunt așteptate să se alăture „clubului”.

În concluzie, este clar că ambițiile de mediu sunt mari. Rămâne doar ca ele să poată fi susținute economic.

 
Rubrica Economia Reală din 15 noiembrie 2021