Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Specialist în recrutare: România are nevoie de un contigent de 200 de mii de lucrători străini, dublu față de cât s-a aprobat. E nevoie și de accelerarea procedurilor

muncitori_4.jpg

Image source: pixabay.com

Guvernul  a aprobat recent creșterea numărului de muncitori străini care vor veni să lucreze în țara noastră în 2022, în contextul în care lipsa acută de forță de muncă se accentuează de la o zi la alta, în tot mai multe industrii. S-a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori străini pentru anul viitor. Nevoie e dublă, explica la RFI Melania Pop, reprezentant al unei firme de recrutare de personal din afara UE - International Work Finder..

 

Cum se derulează acest proces si care sunt principalele piedici? am întrebat-o pe Melania Pop.

Melania Pop: Dacă vorbim despre un muncitor necalificat care să facă orice tip de meserie care se poate învăța în România este destul de simplu. Trebuie să ținem cont doar de câteva aspecte, engleza la un nivel bun, experiența internațională anterioară. Dar piața s-a dus tot mai mult către forță de muncă calificată. Aici ne lipsesc școlile de meserii.

Dacă vorbim despre muncitori calificați, trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Dacă ai nevoie de o diplomă de calificare sau poți să mergi doar pe experiență. Dacă e nevoie de engleză la nivel avansat. Dacă e nevoie de experiență internațională îndelungată. Procesul se complică. Nu toate țările reușesc să livreze muncitori cu diplomă. Majoritatea e pe experiență. La ei școlile nu sunt chiar încurajate și nu foarte mulți își permit să se ducă la studii la școli de meserii.

Reporter: Am văzut într-o postare că ați găsit un contabil pakistanez. Chiar aici am ajuns? Contabilul ai fi zis că îl găsești pe piață.

MP: Da, chiar aici am ajuns. Acum, după patru ani de când recrutăm, am ajuns în punctul în care aducem orice tip de muncitor, orice tip de profil în România dacă poate să lucreze cu limba engleză, în orice domeniu, de la recepție, la magazine din centre comerciale, la hoteluri, contabilitate, IT, marketing, tot ce poate fi remote. Noi avem la marketing un pakistanez care ne ajută și ne face SEO. Atât timp cât ei pot înțelege și pot adapta studiile lor la legislația din România și dacă vorbim de SEO să înțeleagă piața, să înțeleagă clienții, nu este nicio problemă. Și pot lucra remote sau pot veni în România. Sunt ambele variante.

Rep: Spre exemplu, în perioada următoare spre ce țări vă îndreptați?

MP: Acum ne-am dus către Pakistan și Africa. Procesul de recrutare din țările cu care am început și din țările din care deja recrutăm un număr foarte mare de agenții numai sunt relevante.

Durează foarte mult. Sunt blocaje la vize prin ambasade. Atunci, nu poți să îi spui unui client că îi aduci muncitorul respectiv, dar că îl aduci peste opt luni pentru că nu mai e revelant pentru businessul lui. Până atunci mai caută 30 de români, mai pleacă, mai vin, mai face angajări. Când ajunge clientul la noi este deja sătul. Este ultima variantă pe care o are. Pune mâna pe telefon și nu mai poate. Tu dacă îi dai soluția că îi aduci peste opt lui, acel om spune că se descurcă tot local.

Rep: De multe ori s-a vorbit despre variante. Era criticată ideea că trebuie să mergem în Pakistan, în Africa în loc să ne concentrăm pe țările în care sunt comunități de români. Erau menționate Republica Moldova, Ucraina, Serbia. De ce nu luăm din acest bazin?

MP: Într-adevăr, la nivel de teorie așa este. Noi am încercat. Avem foarte mulți clienți, peste 450 de clienți activi. Majoritatea cere și spune că e mai simplu, că sunt frații noștri, că vorbesc limba noastră, că vin mai repede, că deja autoritățile au scos avizul de muncă și procesul s-a redus și că e nevoie doar de viză de muncă.

Însă, din păcate, salariile și condițiile din România nu sunt atractive pentru ei. Majoritatea se duc în Europa, legal sau ilegal, ca turist sau cu viză de muncă.

Tu nu poți să concurezi. Tu, România, care dai 2.500 de lei unui muncitor necalificat nu poți să concurezi cu Italia, care dă 1.500 de euro. Atunci, uneori, există riscul ca muncitorii respectivi care nu au cetățenie română să vină în România și să plece mai departe în Europa. Să folosească sosirea aici ca punct de plecare către Europa.

Sau nici măcar să nu găsim. Și dacă te duci în sate sau în orașe mai mici, nu îi recrutezi din Chișinău, vin dar nu e atractiv. Găsești, dar nu prea găsești. Suntem în punctul în care oamenii nu au să-și achite nici măcar transportul în România.

Nu au niciun ban. Când te duci către companii și le zici că trebuie să le plătească documentele, viza, să le facă un set complet de analize, o asigurare internațională, plus că e nevoie de o garanție ca să vină, să fie niște bani în cont prin care el face dovada că se descurcă, să plătească transportul, să le dea cazare, să le dea tichete de masă, să le dea asigurare medicală, zic că e mai scump ca un român.

Dacă dă banii ăștia unui român, găsește român. Îi întreb de ce nu le dau. Iar ei zic pentru că nu merită. Cumva e un cerc vicios în care ne învârtim și poți să dai o garanție. Tu ești sincer cu clientul și îi spui realitatea. Trebuie să îl pregătești și cu bune și cu rele pentru că toate vin la pachet. Sunt multe provocări. Unii nu sunt pregătiți sau nu e momentul. Sau chiar nu au ajuns la fundul sacului și doar sună și cer informații. Unii chiar își asumă. Deja avem și din Serbia muncitori pe care îi aducem la anumite firme. Ne-am mutat deja pe Serbia, pe țările care nici nu vorbesc engleza, nici nu vorbesc româna, dar totuși, nu mai există soluții. Și îi aduc așa și își asumă riscul respectiv. Se poate, dar nu prea. La nivel de teorie da, e nevoie și te îndrepți cu gândul către ei. Dar în practică e mai multă muncă decât succes.

Rep: Acum Guvernul se pregătește să mărească acea cotă. Dacă ar fi să anticipați ce se va întâmpla, trendul se va menține sau ajungem la un platou?

MP: Din punctul de vedere al contingentului nici măcar nu vor ajunge 100.000 de muncitori. Dacă noi am recruta toți cei 100.000 pentru anul următor, nu suntem pregătiți la nivel de autorități. Nu avem suficient de mulți funcționari la ghișeu. Nu este nevoie doar de 100.000. Este nevoie de 200.000 în România la cum s-a mărit numărul de cereri și la cum vin către noi clienții.

Dar nu e suficient doar la nivel de lege. Nu trebuie doar să dăm o lege și dăm contingentul. Trebuie să se facă ceva în direcția asta și la nivel de autorități. Să se proceseze mai repede documentele, să fie mai mulți funcționari la ghișeu, să fluidizeze procesul. Deja durează două, trei luni să iei un aviz de muncă. Anterior dura o lună și jumătate. Și așa e și cu viza. Anterior dura trei săptămâni să iei o viză, acum stăm și până la cinci luni în anumite țări. Dar nevoia e. 

 
Melania Pop, reprezentant al unei firme de recrutare de personal din afara UE - International Work Finder..