Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prognoza de toamnă a CE: România, cifre modeste și un avertisment

Comisia Europeană a publicat prognoza de toamnă, un document de analiză care oferă repere asupra evoluției economiei.

Sintetic, cifrele privind prognozele de creștere economică pentru acest an arată o revenire solidă a economiei europene. Pentru cei interesați de recorduri și clasamente, trebuie să spunem că România va fi departe de plutonul fruntaș. Conform prognozei de toamnă, Irlanda va obține cea mai mare creștere economică, 14,5%, urmată de Estonia, Croația, Ungaria și Grecia. România coboară în pluton cu o creștere cu numai 7%.

Documentul pleacă de la surpriza plăcută din această primăvară, atunci când consumul a crescut peste așteptări cu 3,5%, ceea ce a dus la o revenire economică surprinzător de rapidă, cu 2%, de la un trimestru la altul. Bazele unui an bun au fost puse, așadar, încă din primul trimestru.

Iar revenirea economică a rezistat până în trimestrul al treilea, susținută de industria turistică în vara acestui an, datele Eurostat arătând o rată de creștere de 2,1%. Raportul trece în revistă și problemele care au apărut în economia globală. Cererea a crescut mai mult decât așteptările, iar acest lucru a condus la o serie de blocaje ale lanțurilor de aprovizionare. De asemenea, prețul energiei a crescut, diferit de la stat la stat, dar cu un efect comun și anume anticiparea scăderii consumului și investițiilor.

Alte date ale prognozei europene. În următorii doi ani, vor fi create 3,4 milioane de locuri de muncă echivalente cu o revenire a pieței forței de muncă. Excedentul de cont curent va crește la 3,2% din PIB, în anul 2023, dar cu o atenționare: revenirea turismului va aduce mai mulți bani în Europa decât în perioada pandemiei, în timp ce exporturile vor încetini din cauza creșterii prețurilor produselor energetice, dar excedentul comercial va rezista.

Inflația a crescut, iar în zona euro este așteptat un vârf de 3,7% în acest trimestru. De asemenea, inflația mare va persista cel puțin până la jumătatea anului viitor. Anul acesta, la nivelul Uniunii Europene, deficitul bugetar va fi ridicat urmând să scadă anul viitor pe baza reducerii cheltuielilor statelor cu măsurile de sprijin.

Cum arată prognoza României? Nu prea bine. Creșterea economică încetinește și va ajunge peste doi ani la 5,2%. Inflația va rămâne crescută și anul viitor, ceea ce arată că s-a modificat viziunea care spunea că inflația este tranzitorie. Deja, acum este destul de clar că prețurile vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp. Rata șomajului va fi scăzută în următorii doi ani. Deficitul bugetar este estimat să ajungă până la 6,3%, în anul 2023, iar datoria publică va crește, în aceeași perioadă, până la 53% din PIB. Sunt cifre care arată că economia românească va avea, din mai multe puncte de vedere, o revenire destul de lentă.

Tot ieri Comisia Europeană a publicat o nouă comunicare cu privire la situația României de deficit bugetar excesiv. Documentul reamintește obiectivele asumate de România și anume să reducă deficitul bugetar la 8%, anul acesta, 6,2%, anul viitor, 4,4%, în 2023 și sub 3% din PIB, în anul 2024. Sunt menționate și cifrele deficitului structural și ritmul de creștere a cheltuielilor primare, care, atenție pentru viitorul guvern, va trebui să fie anul viitor de numai 1,3%. Un nivel extrem de redus. Raportul cere României să respecte calendarul de reducere a deficitului bugetar și precizează că strategia fiscal-bugetară pentru anul viitor nu a fost transmisă către Bruxelles.

Comunicarea Comisiei Europene se încheie cu concluzia că se așteaptă bugetul de anul viitor pentru a vedea în ce măsură angajamentul de reducere a deficitului bugetar va fi respectat. Ceea ce arată încă o dată că numeroasele promisiuni din programul de guvernare se vor lovi de obligația de a reduce deficitul bugetar.

 
Rubrica Economia Reală din 25 noiembrie 2021