Recorduri peste recorduri: benzina, indicii bursieri, cripto, datoriile, deficitele, inflația

În Belgia, inflația a ajuns, în luna noiembrie, la 7,1%, în Spania și Țările de Jos, la 5,6%. Pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat trebuie să spunem că în octombrie 2020, inflația era în Belgia de 0,2%, în Olanda de 0,7%, iar în Spania de minus 0,8%.

De unde vin aceste creșteri de prețuri? Se știe. Prețul energiei a crescut, în zona euro, cu 27%. De altfel, dacă scoatem energia din creșterea prețurilor se va ajunge la o rată a inflației de 2,5%, ceea ce este un nivel rezonabil, chiar apropiat de ceea ce economiștii numesc inflația perfectă de 2%.

Germania a ajuns în noiembrie la o rată record a inflației, de 6%, dar trebuie precizată și conjunctura în care a avut loc fenomenul, respectiv în a doua jumătate a anului trecut cota de TVA a scăzut, iar la începutul acestui an, s-a revenit la cota de TVA de la începutul anului 2020. Ceea ce a dus la o creștere a prețurilor și la o bază de raportare scăzută. Dar, indiferent de explicații, inflația din Germania rămâne la un nivel record.

Ce urmează...

Care sunt previziunile privind evoluția inflației în anul 2022? Analiști și oficiali ai Băncii Centrale Europene mai cred în continuare că inflația va fi doar un fenomen tranzitoriu și că anul viitor creșterea prețurilor se va calma. Totuși, nu este deloc sigur că lucrurile vor evolua în sensul scăderii inflației până la valori de 2%.

Mai ales că deja creșterile de prețuri sunt evidente și la produsele industriale. Față de anul trecut, în luna octombrie, prețurile produselor industriale au crescut în Germania cu 18%, în Spania cu 32%, în Belgia cu 35% și în România cu 32%. Aceste cifre arată că ne putem aștepta la o așa-numită inflație de runda a doua. Adică, prețurile produselor de consum vor crește din cauza efectelor care vin din spate, în cascadă. De aceea, ideea că inflația va fi tranzitorie este foarte relativă. Chiar dacă prețurile energetice se vor calma, vor veni din urmă prețurile produselor industriale care vor pune presiune asupra inflației.

Rezerva Federală americană a revizuit ideea unei inflații tranzitorii și merge pe varianta unei evoluții inflaționiste pe o perioadă mai lungă de timp. Tema este importantă, pentru că în funcție de analizele băncilor centrale se vor lua o serie de măsuri, dintre care cea mai importantă este creșterea dobânzii-cheie.

Ce se așteaptă de la Banca Centrală Europeană (BCE)? Părerile sunt împărțite. Unii analiști spun că BCE nu poate lupta cu creșterea prețului energiei sau cu blocajele din lanțurile internaționale de aprovizionare. Alții cred că BCE va trebui să ia o decizie care să aibă ca efect descurajarea creșterii inflației. Un prim răspuns îl vom avea în ziua de 16 decembrie, atunci când Consiliul Guvernatorilor se va întruni în ședința de politică monetară.

Suntem într-o fază complicată a economiei. Analiștii o denumesc o economie a vârfurilor. Parcă toate piețele se iau la întrecere pentru a stabili recorduri de prețuri. Un litru de benzină costă mai mult de doi euro, în Europa de Vest, nu în România, se înregistrează o rată record a ocupării, indicii bursieri au atins recorduri istorice, dar și datoriile publice și deficitele bugetare au crescut spectaculos. Suntem într-o economie în care recordurile se bat în fiecare zi și în fiecare lună. De aceea, inflația nu poate fi altfel.