România, campioană europeană la neîncasarea de TVA

Gap-ul de TVA este calculat de Comisia Europeană pe baza diferenței dintre obligațiile fiscale totale, referitoare la taxă, și veniturile încasate efectiv din TVA. Pentru a ajunge să calculeze deficitul de TVA, experții utilizează două metode. Se face o sumă formată din consumul populației, consumul guvernamental, cel al produselor intermediare și investiții. La nivelul de consum se calculează TVA ce ar trebui încasată.

De asemenea, la calculul gap-ului de TVA se folosesc modele econometrice în care se includ mai mulți indicatori, precum cei macroeconomici, cei privind comerțul internațional sau care se referă la structura economiei.

România este economia cu cel mai mare deficit de TVA dintre țările Uniunii Europene, 35% (adică, mai bine de o treime din TVA nu se încasează). Este urmată de Grecia cu 26%. Este o problemă deja veche, iar România făcuse ușoare progrese în anii anteriori, pentru ca în 2019 (anul în care este realizat studiul), gap-ul de TVA să crească din nou.

Diferența dintre TVA ce ar trebui încasată și cea încasată efectiv oferă o serie de repere referitoare la modul de funcționare a economiei și administrației din statele membre ale Uniunii Europene. De exemplu, deficitul de TVA măsoară performanța administrațiilor fiscale în materie de colectare, iar pentru România este clar că avem o administrare fiscală ineficientă și o slabă conformare la legislația fiscală. Gap-ul de TVA indică, de asemenea, nivelul de evaziune și fraudă fiscală, arată falimentele și insolvențele care lasă în urmă neîncasări ale TVA și oferă un indiciu asupra practicilor de evitare și optimizare fiscală.

România are cel mai mare nivel procentual al deficitului de TVA din Uniunea Europeană. La polul opus, cu un gap de TVA aproape incredibil de doar 1% se situează Croația, care practic încasează întreaga sumă cuvenită din taxă. Toate statele membre au diferențe între cât colectează și cât ar trebui să încaseze, dar, niciunul are un gap de TVA atât de ridicat cum este al României.

Calculele sumelor nominale ne oferă câteva concluzii interesante. Concret, România ar trebui să încaseze 21,2 miliarde euro din TVA și a încasat, în anul 2019, doar 13,7 miliarde euro. În ceea ce privește nivelul ce ar trebui colectat, România se află pe același palier cu Finlanda, Cehia, Grecia și Portugalia, ceea ce arată potențialul economiei. De asemenea, România se află deasupra Ungariei.

Dacă, însă, comparăm statele europene în funcție de colectarea efectivă a TVA vom constata că România încasează sume mai mici decât statele de același calibru, respectiv Finlanda, Cehia și Portugalia sau Grecia și chiar mai puțin decât Ungaria.

Atât responsabilii din Ministerul Finanțelor, cât și profesioniștii în domeniu știu cât de mare este diferența dintre TVA ce ar trebui încasată și cea efectiv colectată. De altfel, planul național de redresare și reziliență a inclus special o țintă de reducere a gap de TVA, cu cinci puncte procentuale până în anul 2024. Dar, experții atrag atenția de mult timp că există o serie de măsuri care ar trebui introduse pentru a crește nivelul încasărilor. Este vorba despre conectarea caselor de marcat fiscale la sistemul informatic al fiscului, despre introducerea fișierului-standard de raportare, despre factura electronică și despre un sistem de monitorizare a importurilor de bunuri. Toate acestea se cunosc, dar implementarea lor se face cu mare greutate și după multe amânări. Parcă special pentru ca evazioniștii să mai poată trăi liniștiți câțiva ani.