Peste trei miliarde euro din diaspora pentru familii și economie

România și Polonia sunt deja state tradiționale în ceea ce privește forța de muncă răspândită în Europa. Eticheta „instalatorul polonez” definea la începutul anilor 2000 puternica emigrație poloneză în special în Germania și Marea Britanie, acolo unde muncitorii din diverse meserii erau la mare căutare. Situația s-a mai schimbat, în sensul că forța de muncă poloneză prezentă în Uniunea Europeană s-a diversificat, dar o constantă rămâne și anume prezența numeroasă a lucrătorilor polonezi în mai multe state europene. În același timp, Polonia a devenit și o țară de destinație pentru lucrători, în special pentru cei din Ucraina.

Totodată, sintagmele se extind și nu sunt chiar cele politicoase. Românii sunt „căpșunari”, iar bulgarii sunt șoferi. Românii care lucrează în statele Uniunii Europene sunt concentrați în special în Italia și Spania, dar muncesc sezonier și în Franța sau Germania. Este o tradiție ca românii care muncesc în străinătate să trimită bani în țară. Remiterile au fluctuat de-a lungul timpului, dar, de exemplu, cele 3,4 miliarde euro din anul 2020 au fost mai mari decât investițiile străine care au înregistrat un nivel de numai trei miliarde euro.

Diferența este și nu prea relevantă, pentru că anul 2020 a fost unul cu totul special, în sensul că pandemia a redus nivelul investițiilor străine în timp ce trimiterile lucrătorilor români s-au păstrat relativ constante.

Dacă România se află pe primul loc la nivel european în ceea ce privește remiterile în țară, un alt mod de calcul ne arată și o serie de state europene care au pondere ridicată a trimiterilor de bani în țările de origine. Croația devansează România cu un procentaj al remiterilor de 1.66% din produsul intern brut (PIB), România este la un nivel de 1,56% din PIB, iar Letonia se află la 1,3% din PIB.

Ce se întâmplă cu banii trimiși în România de lucrătorii din Europa? O parte ajung în consumul zilnic, o altă parte se duc către investițiile în gospodărie. În special, în zonele rurale se construiesc sau se modernizează case, se cumpără bunuri de folosință îndelungată și, parțial, în ultimii ani, se deschid mici afaceri. Cu siguranță, remiterile au fost un capital important pentru câteva milioane de familii din România.

În altă ordine de idei, ieri, Eurostat a publicat și datele privind valoarea nominală a produsului intern brut al statelor membre pentru anul trecut. Interesant este că statistica de la începutul anului 2020 arăta că România a depășit Cehia la capitolul produs intern brut în valoare nominală. Doar că datele de ieri indică faptul că a existat o revizuire pentru anul 2019 a datelor de PIB ale Cehiei, astfel că anul s-a încheiat cu o valoare mai mare decât cea a României, respectiv 225 miliarde euro, în cazul Cehiei, față de 223 miliarde euro pentru România.

Eurostat arată că abia anul trecut România a trecut peste Cehia, un PIB de 218 miliarde euro, față de 215 miliarde euro în cazul Cehiei. Portugalia se află și ea în apropiere cu un PIB de 200 miliarde euro. Desigur, sunt cifre și calcule care se referă la un indicator cantitativ și nu unul calitativ. Ele arată, însă, nivelul de dezvoltare. Cu siguranță, banii trimiși în țară de românii din străinătate au ajutat nu doar familiile, ci și economia.