Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economic: cum trece anul 2021 în 2022. Zestrea și provocările

2022.png

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Cum arată economia românească la granița dintre anii 2021 și 2022? Din punctul de vedere al principalului indicator macroeconomic, rezultatele sunt bune cu o revenire economică de 7%, anul acesta și o prognoză pentru anul viitor de creștere de 4,6%. Acesta este marele câștig, pentru că, indiferent de încercările prin care mediul economic a trecut în ultimii doi ani, dacă tragem linie și adunăm, realizarea unei cifre de creștere mari este o performanță.

Rezultatele bune se opresc aici. Apoi, apar deficitele: bugetar, de cont curent, comercial. Anul acesta a adus creșteri de deficite pe toată linia, cu o excepție și anume deficitul bugetar. Dar, era normal ca după anul 2020, anul pandemiei, al măsurilor de sprijin pentru companii, angajați și pentru o parte a populației, deficitul fiscal să scadă.

Deficitul comercial are toate șansele să se adâncească anul viitor. De ce? Pe de o parte, pentru că realizarea investițiilor din planul național de redresare și reziliență este de așteptat să aducă și o creștere a importurilor de utilaje și materii prime.

Pe de altă parte, există în ultimele săptămâni, mesaje clare din partea unor companii mari în care se arată că producția va fi oprită temporar pentru o perioadă nedeterminată. Este vorba despre Azomureș din Târgu Mureș, cel mai important producător de îngrășăminte chimice din țară, despre Alro Slatina, un exportator care contează, care nu a anunțat oficial decizia, dar liderul de sindicat al uzinei vorbește despre închiderea parțială a producției.

Un semnal de alarmă au tras și producătorii autohtoni de medicamente. Toate aceste firme au un punct comun și anume presiunea creșterii tarifelor la gaze naturale și energie electrică. În cazul închiderii chiar și temporare a acestor capacități de producție va avea loc o creștere a importurilor și o scădere a exporturilor.

Inflația

Cea mai complicată temă a acestui an și a anului viitor este inflația. Cifrele nu arată întreaga amploare a fenomenului, în sensul că la nivel european, statistica oferă date defalcate, respectiv indică rata inflației și fără influența creșterii prețurilor produselor energetice.

Sunt semne de întrebare dacă rata inflației cu care au fost construite bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de anul viitor, 6,5%, nu este prea mică. Va depinde de perioada în care se vor acorda compensări ale facturilor la energie, pentru că evoluția inflației este influențată într-o proporție mare de prețul gazelor și de cel al energiei electrice.

Este deja un loc comun că anul viitor economia poate primi un impuls important din derularea investițiilor incluse în planul național de redresare și reziliență. Dar, să nu uităm, că investițiile vin la pachet și cu asumarea unor reforme. Deci, anul viitor, administrația și coaliția de la guvern vor trebui să implementeze în tandem și investiții și reforme.

În același timp, există deja o temă cu o puternică miză electorală și anume presiunile care apar pentru creșterea salariilor din fonduri publice. Guvernul va trebui să treacă o adevărată „probă de foc” pentru a aplica doar creșterile de salarii înscrise în buget.

La nivel european, anul se încheie cu câteva teme economice „fierbinți”. Salariul minim european este o prioritate a președinției franceze din prima jumătate a anului viitor. Pe acest subiect, în România există o confuzie, respectiv se crede că va fi un salariu minim unitar la nivelul Uniunii Europene, ceea ce nu este corect.

O a doua temă a fost adusă în dezbatere de un articol de opinie publicat în Financial Times de către președintele Franței și premierul italian. Emmanuel Macron și Mario Draghi propun o regândire a regulilor fiscal-bugetare europene, în sensul încurajării investițiilor. Așadar, anul viitor va aduce noi provocări pentru economia românească și cea europeană. Ca de altfel, și anii care au trecut.