Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


2022, între așteptări și imprevizibil

2022.png

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Anul 2022 va continua să fie complicat. Vor fi provocări atât pentru economia românească, dar și pentru cea europeană. Inflația este prima temă sensibilă pentru economia locală, pentru că estimările arată că prețurile vor continua să crească în prima jumătate a acestui an. Dacă anul trecut, s-a încheiat cu o rată a inflației de 7,5%, prima jumătate a acestui an va aduce un nivel de 8,6% urmând ca la sfârșitul anului să se atingă 6%.

Anul începe în forță, pentru că peste o săptămână, va fi prima „bornă” importantă, respectiv ședința Băncii Naționale pe teme de politică monetară. După ce în anul 2021, BNR a majorat de două ori rata dobânzii de politică monetară, în octombrie la 1,50% și în noiembrie la 1,75%, în acest moment, așteptările sunt că banca centrală să continue pașii de creștere a dobânzii.

De altfel, tema dobânzilor este una la nivel global. Mesajele care vin de la președintele Rezervei Federale americane sunt că se va reduce nivelul achiziției de obligațiuni și nu este exclus să existe și o creștere a dobânzilor.

Guvernatorii Băncii Centrale Europene sunt ceva mai optimiști, în sensul că încă mai vorbesc despre o inflație tranzitorie și despre dobânzi mici. Cu toate acestea, un membru al Consiliului guvernatorilor BCE, austriacul Robert Holzmann, a declarat recent că anul acesta se va renunța gradual la dobânzile negative, dar și la politica monetară neconvențională, adică la achizițiile de active.

Cu alte cuvinte, europenii vor să procedeze la fel ca americanii, dar cu o viteză mai mică și, deci, pe o perioadă mai lungă de timp. În continuare, șefa BCE, Christine Lagarde, susține în continuare că inflația în zona euro este temporară și că banca centrală va face mișcările de politică monetară în așa fel încât să nu antreneze majorări ale costului creditului în economie.

Un început promițător

În România, proiectul cel mai important al următorilor ani rămâne realizarea planului național de redresare și reziliență, cu cele două ramuri importante și anume investițiile și reformele. Începutul este promițător, în sensul că din cele 21 de jaloane care trebuiau realizate până la sfârșitul anului trecut, 18 au fost îndeplinite, cele trei rămase fiind, conform declarațiilor oficiale, dependente de o decizie ce va trebui luată de BERD și Fondul European de Investiții. Este important că primul reper al planului, sfârșitul anului 2021, a fost respectat într-o bună proporție, dar greul abia urmează.

De asemenea, anul 2022, va fi unul al împrumuturilor. Luna ianuarie începe în trombă, cu împrumuturi de cinci miliarde lei de pe piața internă. Este doar un start, pentru că numai pentru acoperirea deficitului bugetar de aproximativ 6% din PIB va fi nevoie de împrumuturi de 78 miliarde lei. La această sumă trebuie să adăugăm și datoriile ajunse la scadență, ceea ce înseamnă că echivalentul în lei a aproximativ 17 miliarde euro vor fi atrași prin împrumuturi noi, iar pentru a ajunge la acest nivel vor fi folosite cu siguranță toate sursele: piața internă, cea externă și, bineînțeles, populația.

Pare inevitabil ca anul acesta cursul de schimb să atingă pragul psihologic de cinci lei pentru un euro. Prognoza CFA România arată că sfârșitul anului va găsi cursul de schimb la un nivel de 5,11 lei pentru un euro, chiar dacă multe opinii ale specialiștilor anticipau, chiar de anul trecut, o devalorizare mai accentuată a leului în raport cu moneda europeană.

În fine, la nivel internațional, analiștii se îndoiesc că piețele de capital vor mai putea să ofere randamentele din anii trecuți. Corecțiile bursiere, adică scăderea indicilor în anumite perioade, sunt de așteptat, dar sunt, în același timp, normale și, până la un punct, chiar utile. Acestea sunt o parte din previziunile anului. Un 2022 care se anunță agitat în ceea ce privește evoluțiile economice.

 
Rubrica Economia Reală din 3 ianuarie 2022