Subiectul pensiilor speciale este îngropat! Să trecem la pensiile de serviciu

De fapt, problema pensiilor speciale a fost pusă în mod greșit, încă de la început. De ce? Pentru că, pe rând, majoritatea categoriilor profesionale s-au extras din rândul așa-numitelor pensii speciale: militarii, magistrații și polițiștii susțin că au pensii de serviciu și nicidecum speciale. Astfel, din pensiile speciale nu mai rămâne aproape nimic, poate doar foștii diplomați, foști angajați în industria aviatică și cei care au lucrat la Curtea de Conturi.

De aceea, dezbaterea publică ar trebui să se mute de la pensiile speciale către pensiile de serviciu. Se poate modifica sistemul acestor pensii? Pot fi schimbate condițiile în care ies la pensie militarii, polițiștii sau magistrații? Pot fi reduse decalajele de venituri dintre pensiile normale și cele de serviciu? Acestea sunt întrebările punctuale și directe la care ar trebui să răspundă responsabilii politici. Pentru că altfel „ne vom mai învârti mult și bine în jurul cozii” discutând despre pensiile speciale fără să se întâmple, de fapt, ceva.

„Militarii nu au pensii nesimțite”

Acest lucru este dovedit chiar de deciziile și declarațiile de la sfârșitul săptămânii trecute. Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a afirmat că „militarii nu au pensii nesimțite și nici nu au pensii foarte mari”. Drept urmare, anul acesta, pensiile militare vor fi indexate cu rata inflației. Au fost și ani în care, conform legii, pensiile militare au crescut cu valoarea inflației plus jumătate din creșterea reală a salariului mediu brut. Prin modificările legale aduse s-a renunțat la indexarea legată de creșterea salariului și s-a păstrat doar cea raportată la rata inflației.

De asemenea, la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a semnat un ordin prin care valoarea sectorială de referință din sistemul judiciar, indicatorul la care se raportează pensiile și salariile, crește de la 465 la 605 lei, cu 30%. Este greu de spus dacă impactul asupra salariilor și pensiilor va fi de același nivel, 30%, dar cert este că va exista o creștere substanțială.

Iată și câteva cifre referitoare la pensiile de serviciu. Bugetul Ministerului Apărării plătește pentru 80.000 de pensionari, inclusiv urmașii, pensia medie fiind de 4.200 lei, ceea ce înseamnă 17% din bugetul total, adică aproximativ patru miliarde lei. Pentru magistrați, pensia medie este de 20.100 lei, sunt 4.400 de beneficiari, iar în sistemul judiciar, salariul mediu net este de 8.700 lei. Pensia medie bazată pe contributivitate este de numai 1.600 lei.

Sunt doar două exemple. Rămâne observația evidentă că în pline dezbateri despre desființarea pensiilor speciale două categorii importante de pensii de serviciu cresc spectaculos.

Deficitul bugetar

Deci, problema rămâne. Toate pensiile, inclusiv cele de serviciu, ar trebui să respecte principiul contributivității. De fiecare dată se explică faptul că pensiile de serviciu includ o parte de contributivitate, dar nu se precizeză clar cât de mare este procentajul.

Ceea ce nu se spune este că aplicarea contributivității ar crea o problemă bugetului, pentru că ar crește cheltuielile cu aproximativ 2,5 miliarde lei anual. Ceea ce, în condițiile unui deficit bugetar mare, ar însemna un obiectiv dificil de realizat. Desigur, bugetul de pensii ar avea o nesperată sursă de creștere a veniturilor.

În concluzie, indiferent cum le numim, pensiile de serviciu sunt, de fapt, pensii speciale. Este vorba despre modul în care au fost construite, adică lipsa contributivității, metoda de calcul, vârsta de ieșire la pensie și, nu în ultimul rând, prin diferența mare între cuantumul pensiei de serviciu și cel al pensiilor normale.

Este clar că acum, din motive constituționale, nu se poate schimba nimic cu pensiile de serviciu aflate în plată. Pentru viitoarele generații, însă, se pot aduce modificări legislative. Dar, în acest sens, nu se întâmplă nimic. Doar discuții sterile legate de pensiile speciale.