Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ce a fost greșit cu plafonarea și compensarea creșterii facturilor la energie

calculator.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Acum, se pot vedea mai ușor greșelile făcute în criza facturilor la energie. Primul lucru este că plafoanele de consum și de preț au fost greșit stabilite. La energie electrică, de exemplu, limita de 300 de kwh a scos mulți consumatori de sub incidența legii.

La gaze naturale, avem un exemplu al furnizorului Engie România. Astfel, firma a emis în luna noiembrie facturi pentru 1.742.544 de clienți casnici. Dintre aceștia, 795.772 nu s-au calificat pentru a beneficia de compensare sau plafonare, fie pentru că prețul de facturare era mai mic decât cel din lege, fie pentru că nivelul consumului era mai redus. Mai exact, 460.907 facturi aveau prețul mai mic decât cel de referință, respectiv 0,125 lei Kwh, iar pentru 334.865 de facturi nu s-au aplicat măsurile de sprijin pentru că nu s-au încadrat în categoriile de consum eligibile. Am ales să citez cifrele foarte exact pentru a înțelege amploarea fenomenului. Și, totodată, pentru a înțelege perdeaua de fum care se aruncă.

Este adevărat că, aseară târziu, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că un milion de facturi au fost transmise greșit către consumatori, evident, în defavoarea acestora. Este posibil. Cei care au greșit trebuie să răspundă și mai ales este nevoie să existe o rambursare a sumelor incorect facturate și plătite de consumatori.

Dar eroarea inițială și majoră a fost felul în care a fost gândită legea. Cea mai bună dovadă în acest sens este că, ieri seară, coaliția la guvernare a decis să scadă plafonul prețului atât la gaze naturale, cât și la energie electrică și, totodată, a crescut limita de consum. Efectul va fi că un număr mai mare de consumatori casnici se va încadra în prevederile legilor privind plafonarea și compensarea.

În tot acest context, vinovățiile sunt judecate prea repede. Totodată, în vâltoarea crizei, a trecut în plan secund tema costurilor bugetare pe care le presupune plafonarea și compensarea creșterii facturilor la energie. Aseară, premierul Ciucă a declarat că aplicarea noilor plafoane convenite va costa bugetul de stat trei miliarde de lei, pentru două luni, respectiv februarie și martie.

De unde se vor plăti acești bani?

Ca în toate statele europene, se mizează pe profiturile excepționale obținute de companiile energetice. Dar vor fi suficiente? Să calculăm. Pe primele nouă luni ale anului trecut, atunci când prețul energiei electrice începuse deja să crească, Hidroelectrica a obținut un profit de 2,6 miliarde lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Este de așteptat ca firma, în care statul deține 80% din capital, să fi încheiat anul cu un profit de aproximativ 3,5 miliarde lei.

Nuclearelectrica, o companie deținută de stat în proporție de 82%, a realizat un profit, în primele nouă luni ale anului trecut, de 641 milioane lei, ceea ce înseamnă la nivel anual un profit estimat de 855 milioane lei. Complexul energetic Oltenia, producătorul pe bază de cărbune, ar putea reuși să închidă anul trecut în cel mai bun caz cu pierderi mici, aproape de zero.

Care a fost situația transportatorului de energie, Transelectrica? A avut un profit cu 57% mai mic decât în anul 2020 și a ajuns la 81 milioane lei. Surpriza vine de la furnizori, companii despre care mulți cred că sunt vinovate de actuala criza. Rezultatul financiar al Electrica infirmă ideea că furnizorii sunt marii câștigători ai crizei. Dimpotrivă, în primele nouă luni ale anului 2021, profitul net al Electrica a fost de numai 72 milioane lei, în scădere cu 80% față de anul precedent. Cauza? Creșterea prețului energiei electrice.

În concluzie, dividendele excepționale obținute anul trecut de cei doi mari câștigători ai crizei, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, ar fi suficiente pentru a compensa facturile populației și IMM-urilor pentru două luni. Ce se întâmplă după aceea? Vor trebui găsite alte surse și probabil cea mai la îndemână va fi vechea soluție: reducerea investițiilor publice.

 
Rubrica Economia Reală din 18 ianuarie 2022