Scapă cine poate din criza prețurilor energetice

Iar lucrurile nu se vor opri aici. Experții avertizează că prețul țițeiului va continua să crească până spre un nivel de 100 dolari barilul.

Pare incredibil dacă ne uităm cu doi ani în urmă, atunci când prețul coborâse la 44 dolari pentru un baril și totodată apăruse informația că, pentru câteva zile, țițeiul ajungea la zero dolari. Explicația a fost atunci că toate capacitățile de depozitare erau pline, inclusiv navele. În aceste condiții, părea că nimeni nu avea nevoie să mai cumpere țiței. Este adevărat că totul se întâmpla într-un moment în care, din cauza crizei sanitare, cererea scăzuse puternic.

Vremurile acelea au apus. Acum vorbim despre recorduri de prețuri pentru țiței, pentru gaze naturale, pentru energie electrică și, drept urmare, pentru rata inflației.

Explicațiile pentru creșterea prețurilor materiilor prime energetice sunt multe și diferite. Economiștii se întrec în a numi motivele creșterilor de prețuri. S-a spus că acum se văd banii puși pe piață, de-a lungul ultimilor ani, de băncile centrale.

Ceva nu se leagă

Un alt motiv menționat este că a avut loc rapid o creștere a cererii, ceea ce a luat pe nepregătite companiile producătoare din domeniul energetic. Dar, creșterea cererii nu este o explicație suficientă pentru explozia prețurilor. Consumul de produse energetice a crescut cu 10%, producția cu 4%-5%, iar prețurile cu cel puțin 50%. Deci, în jocul cererii și ofertei ceva nu se leagă. Creșterea prețurilor este mult prea mare în comparație cu creșterea consumului.

În același timp, intră în calcul și obiectivele privind protejarea climei. Să fi fost țintele climatice mult prea ambițioase, astfel încât industriile ce vor fi afectate să aibă o răbufnire de orgoliu? Este clar că, în acest moment, se clatină încrederea consumatorilor că obiectivele de reducere sau chiar de dispariție a consumului de produse energetice sunt oportune.

Este destul de dificil să vrei să salvezi planeta și acest lucru să te coste la modul propriu de două trei ori mai mult decât în urmă cu câțiva ani. În aceste condiții, va fi interesant de văzut dacă statele dezvoltate, nu doar din Uniunea Europeană, ci de la nivel global, își vor menține țintele asumate pentru următorii ani în domeniul protecției mediului.

Nu în ultimul rând, tensiunile geopolitice, care nu lipsesc, pun și ele gaz pe foc. Politica de vânzări a Federației Ruse, în ceea ce privește gazele naturale, a contribuit la creșterea prețurilor în domeniu.

Ce au făcut statele în fața acestei situații nemaiîntâlnite? Au luat decizii pe măsură. Au anulat taxe și impozite atașate produselor energetice, au reglementat sau au blocat prețurile. Au folosit un arsenal de măsuri de neimaginat în urmă cu câțiva ani. În unele economii, rezultatele se văd, dar prețul plătit pentru a proteja consumatorii lasă urme în buget, mai exact în deficitul bugetar.

În Franța, obligarea companiei EDF să vândă energie electrică la un preț mic, a născut o cădere a prețului acțiunilor firmei, proteste ale angajaților și a adus neîncredere în viitorul companiei.

Ce au făcut consumatorii casnici și industriali? Au așteptat pachete de sprijin, iar un domeniu, precum cel metalurgiei neferoase, a cerut instituirea unei scheme de ajutor de stat la nivel european.

Este clar că în criza prețurilor produselor energetice nu am văzut tot. Vor mai fi soluții pe care statele le vor încerca așa cum vor mai fi solicitări de ajutor și nemulțumiri. Deocamdată, din criza prețurilor scapă cine poate.