Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Între rigoare și pragmatism. Cum se schimbă regulile europene privind deficitul bugetar și datoria publică

lagarde.png

Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) Christine Lagarde
Sursa imaginii: 
Twitter/Christine Lagarde

Șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și-a spus opinia referitoare la regulile europene privind deficitul bugetar și datoria publică. Dezbaterile pe tema flexibilizării regulilor Tratatului de la Maastricht sunt tot mai intense. Într-un interviu acordat postului de televiziune France Inter, Christine Lagarde a oferit și câteva repere referitoare la o eventuală modificare a pragurilor de 3% din PIB, în ceea ce privește deficitul bugetar și 60% din PIB, la capitolul datorie publică.

Dar, care este părerea președintelui Băncii Centrale Europene? Christine Lagarde crede că metodele de calcul ale celor doi indicatori, deficit bugetar și datorie publică, pot fi reevaluate. Dar, se înțelege că nu pot fi schimbate în mod fundamental. Analiștii observă că opinia doamnei Lagarde este apropiată de punctul de vedere al Germaniei.

Trebuie precizat că regulile Pactului de stabilitate bugetară au fost suspendate din cauza pandemiei și vor fi reluate începând de anul viitor. Este vizibil că aproape toate statele europene depășesc fie ținta de deficit bugetar, fie pe cea a datoriei publice, fie ambele praguri.

Lagarde spune că nu vor mai fi același tip de reguli. Dar schimbarea, din punctul de vedere al președintelui BCE, nu se va face prin modificarea pragului de 3% din PIB, un criteriu sacrosanct, așa cum l-a numit Christine Lagarde.

La nivel european, se discută pe tema modificării criteriilor de la Maastricht, în sensul relaxării lor. Sunt multe voci care cer o schimbare, dar există și opinii mai conservatoare, care au în vedere, cel mult, o modificare a modului de calcul a deficitului bugetar.

Pentru a face față crizei sanitare, statele au cheltuit mulți bani, majoritatea împrumutați, care au scos țările din traiectoria de stabilitate financiară stabilită prin criteriile de la Maastricht. Acum, se pune problema revenirii la nivelul convenit în Tratat, dar reducerea deficitelor și datoriilor nu va fi deloc simplă, cu atât mai mult cu cât statele au reînceput să cheltuiască de la bugete compensări pentru facturile la energie. Ceea ce va face și mai complicată reîntoarcerea în parametrii de la Maastricht.

Ce se poate face

În acest context se pune tot mai tranșant întrebarea: trebuie schimbate regulile privind deficitul bugetar și cea referitoare la datoria publică, respectiv regulile lui 3% și 60% din PIB? Christine Lagarde a răspuns clar ieri, la postul de televiziune France Inter, că nu este cazul ca normele să fie modificate, mai ales că pentru o schimbare radicală ar fi nevoie de o unanimitate a statelor europene. O unanimitate imposibil de găsit, pentru că sunt țări europene care pledează tranșant pentru păstrarea criteriilor de la Maastricht.

Și atunci, ce se poate face? O schimbare a modalităților de calcul a acestor indicatori. Christine Lagarde este pe aceeași linie cu ministrul german al finanțelor care a respins o schimbare fundamentală a regulilor privind deficitul și datoria publică, dar s-a arătat mai flexibil în stabilirea criteriilor de consolidare fiscală.

Deocamdată, în toamna anului trecut, Comisia Europeană a inițiat o dezbatere pe tema Pactului de Stabilitate. Viziunile europene sunt destul de diferite. O serie de state consideră că regulile Pactului sunt prea rigide, altele cred că acestea sunt esențiale pentru sănătatea financiară și bugetară.

De exemplu, ministrul francez al economiei a declarat la începutul săptămânii că regula privind datoria publică este „învechită”. De asemenea, există și opinia ca sumele publice alocate pentru investiții să fie scoase din calculul deficitului bugetar și al datoriei publice. Franța consideră că pactul trebuie să încurajeze creșterea economică, Germania insistă că regulile sunt necesare și utile. Cert este că europenii vor avea o sarcină dificilă și din acest punct de vedere și anume să găsească o cale de înțelegere între rigoare și pragmatism

 
Rubrica Economia Reală din 21 ianuarie 2022