Controverse politice și disperări ale antreprenorilor

Ideea ridică două probleme: prima este dacă PNRR se poate renegocia fără a pune în pericol întregul program și mai ales fără a-l întârzia. A doua problemă este legată de nivelul de 9,4% din PIB alocat pentru pensii, măsură stipulată în PNRR. Are sens să crească procentajul? Cifrele arată că nu este cazul.

De altfel, ieri ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dan Vîlceanu, a declarat că nu se pune problema ca România să renegocieze PNRR, iar motivul este foarte simplu și anume acela că o eventuală renegociere presupune reluarea de la zero a programului. De altfel, recent, reprezentanta Comisiei Europene la București a declarat că procedura de modificare a PNRR ar presupune „o reluare a întregului traseu instituțional”.

În controversă a intervenit și președintele PNL, Florin Cîțu, care ieri, a publicat pe pagina de socializare cheltuielile cu pensiile din produsul intern brut, din ultimii ani. Astfel, conform lui Florin Cîțu, în anul 2020, cheltuielile cu pensiile au fost de 7,7% din PIB, în anul 2021 au ajuns la 7,54% din PIB, iar anul acesta se estimează că vor atinge 7,48% din PIB. Este vorba despre cheltuielile cu pensiile bazate pe contributivitate. Natural, mai trebuie adăugat 1% din PIB pentru plata celorlalte pensii, plătite de la buget, care sunt numite îndeobște pensii speciale.

Dar, chiar și în aceste condiții, cota de 9,4% din PIB este suficientă pentru a acoperi pensiile actuale și chiar pentru a le crește în viitor. Dacă privim cifrele și argumentele tehnice, este clar că renegocierea PNRR pe tema pensiilor nu are sens. Rămâne de văzut dacă ministrul muncii va înțelege și va îmbrățișa ideea sau va continua să susțină că dorește să meargă la Bruxelles să renegocieze.

În altă ordine de idei, ieri, ministrul finanțelor a anunțat în avanpremieră deficitul bugetar cu care s-a încheiat anul trecut, 6,7% din PIB. În mod normal, Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să publice datele bugetare încă din 25 ianuarie, dar aceasta este o altă poveste. Mai important este că ministrul Adrian Câciu a declarat ieri că „luna viitoare se vor găsi soluții pentru stoparea creșterii prețurilor la energie, dacă nu diminuarea lor”.

Până „luna viitoare”, iată ce a explicat ieri cu ocazia unui seminar online un antreprenor român. Este vorba despre Feliciu Paraschiv, fondatorul unui lanț de magazine care funcționează în mai multe orașe din estul țării. Acesta a spus că în luna august a anului trecut tariful plătit de companie pentru energia electrică era de 230 lei pentru un Mwh. Luna aceasta, după încheierea contractului de anul trecut, compania pe care o conduce Feliciu Paraschiv a primit de la un furnizor de energie electrică o ofertă de 1.590 lei Mwh, alți furnizori i-au spus că efectiv nu au energie și a mai existat o ofertă de 3.000 lei Mwh.

Rezultatul creșterii prețului energiei a fost că managerul firmei a fost nevoit să apeleze la concedieri colective. În ultimii 10 ani, costul energiei a reprezentat, în mod constant, 4% din cheltuielile cu forța de muncă, dar noile tarife au dus la creșterea la 25% a costurilor cu energia din cele cu forța de muncă. Rezultatul a fost că din cei 425 de angajați antreprenorul român a fost nevoit să disponibilizeze 100 de salariați. În același timp, managerul lanțului de magazine explică felul în care se manifestă tăvălugul prețurilor. Aprovizionarea cu pâine, ulei, cafea și multe alte produse se face acum cu un preț mai mare cu până la 10% față de luna decembrie 2021. Iar furnizorii au anunțat o creștere a prețurilor și în perioada următoare.

Aceasta este realitatea de care se lovește un antreprenor, în timp ce politicienii și miniștrii polemizează și promit soluții pentru „luna viitoare”.

Până atunci, unele afaceri nu vor mai rezista.