La ce e util recensământul

Specialiștii arată că, după amânarea de anul trecut, din motive legate de pandemie, calendarul recensământului este destul de „strâns”. În plus, acest recensământ runda 2021, care înseamnă anul în care se realizează, aduce o serie de noutăți. Este vorba despre faptul că întregul proces va fi digitalizat, în sensul că de la culegerea datelor până la prelucrare, totul se va realiza în regim online. Apoi, pentru prima dată în România, va exista posibilitatea auto-recenzării, în sensul că persoanele vor putea să completeze online chestionarele recensământului.

Președintele Institutului de Statistică arată că ținta este ca aproximativ 30% din populație să se autorecenzeze prin mijloace electronice. Este un obiectiv ambițios, care, dacă va fi atins, va aduce România, din acest punct de vedere, la un nivel european.

Ce informații sunt cuprinse în chestionarele recensământului? Există o paletă largă: membrii gospodăriei, dotarea locuinței, starea civilă, date privind migrația internațională, nivelul de educație sau locul de muncă.

În mod concret, recensământul ne va arăta numărul populației rezidente în România, condițiile de locuit, numărul de locuințe care sunt reședință secundară, dar și caracteristicile populației cum ar fi vârsta, profesia sau etnia.

Atrag atenția două întrebări speciale, care sunt următoarele: „Știți să scrieți și să citiți?” și „În ce măsură v-a afectat pandemia de coronavirus?”. În ceea ce privește efectele crizei, vom afla cu această ocazie care a fost impactul pandemiei asupra cetățenilor.

La ce este util recensământul populației și locuințelor? Cercetările de acest tip oferă date utile pentru domenii diferite și pentru diverși actori. Astfel, prima informație utilă este cea privitoare la populația rezidentă în țară. Acest indicator ne va spune ce loc ocupă România, din punctul de vedere al numărului de locuitori, în ierarhia Uniunii Europene. Trebuie menționat că recensământul va aduce și o defalcare a datelor la nivel regional până la nivel de comună, ceea ce va fi util pentru stabilirea fondurilor pe care unitățile administrativ-teritoriale le pot primi de la bugetul de stat. În același timp, în funcție de numărul de locuitori dintr-un oraș sau comună se stabilește numărul de aleși în cadrul consiliilor locale.

De fapt, datele obținute din recensământ pot fi folosite pentru a construi politici publice, la nivel central și local, respectiv, de exemplu, necesarul de școli, de spitale sau de rețele de transport de la nivel local, regional și național.

În același timp, companiile pot să afle, la nivel statistic, caracteristicile pieței pe care activează, precum și forța de muncă disponibilă. Cu alte cuvinte, companiile prezente pe piața locală sau viitorii investitori pot să aibă la dispoziție date cu privire la public și la nevoile comerciale ale populației.

De asemenea, pe baza datelor se va putea construi mai fidel așa-numita „piramidă a vârstelor”, care arată structura pe vârste și sexe a populației și care este extrem de utilă în analizele privind evoluția demografică și implicit sustenabilitatea sistemului de pensii și cel de sănătate.

Așadar, recensământul este un instrument util pentru a construi politici publice, la nivel național sau local, pentru a crea un plan bugetar al localităților, pentru a lua decizii referitoare la numărul de aleși politic și pentru ca firmele să își cunoască mai bine piața și potențialii consumatori. De aceea, reușita recensământului va însemna instrumente utile pentru politici publice și pentru mediul de afaceri.