Consultanța din PNRR, între expertiză utilă și bani pentru partid

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că sumele alocate în bugetul PNRR pentru consultanță și asistență tehnică sunt de 240 milioane de euro. Este posibil, dar între două miliarde și 240 milioane euro este o diferență foarte mare.

Recent, tema a devenit mult mai concretă. Ministrul sănătății a vorbit despre un buget de 25 milioane de euro pentru consultanță și asistență tehnică în vederea construirii a 25 de spitale și despre alocarea a cinci milioane euro pentru o agenție care să coordoneze dezvoltarea infrastructurii.

Într-adevăr, diferența dintre sumele alocate pentru înființarea instituției și cele pentru consultanță este foarte mare. Reprezentanții USR, cei sub coordonarea cărora s-a construit PNRR, au oferit câteva explicații. Cea mai logică este aceea că la negocierile purtate cu Comisia Europeană, experții au întrebat cum va putea România să construiască 25 de spitale, dacă în ultimii ani nu a făcut nimic în materie.

Răspunsul părții române a fost că se va crea o agenție care să se ocupe de infrastructura sanitară și, în plus, se va apela la asistența tehnică a experților europeni. Pot fi două soluții care au convins partenerii europeni să includă în PNRR dezvoltarea infrastructurii sanitare.

Am căutat în bugetul PNRR și alte cheltuieli cu asistența tehnică sau consultanța. Într-adevăr, nu sunt foarte ușor de identificat. De exemplu, asistența tehnică și înființarea agenției care coordoneză construcția spitalelor apare în buget sub titulatura „dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în infrastructura de sănătate”.

Mult mai clar este înscrisă asistența tehnică pentru revizuirea sistemului fiscal (patru milioane euro) și pentru reforma sistemului public de pensii, încă patru milioane euro. Dar, alături de aceste două capitole mai există o serie de obiective care sunt susceptibile că reprezintă consultanță sau asistență tehnică.

Este vorba despre reconfigurarea Administrației Apele Române, o nouă strategie națională forestieră, dezvoltarea unui cadru legislativ favorabil tehnologiilor viitorului, îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară, poate și implementarea venitului minim de incluziune sau dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public.

Cu siguranță, mai sunt și alte capitole de asistență și consultanță, dar o cifră totală alocată prin buget este dificil de calculat.

Are, însă, România nevoie de consultanță? Dacă privim performanțele administrației din ultimii 30 de ani putem spune că este nevoie acută de asistență tehnică. Multe dintre strategiile realizate de administrația centrală au rămas doar niște hârtii în birouri. Unele studii de fezabilitate realizate de consultanți români sau străini au devenit de neutilizat până când lucrările de investiții au fost demarate. În general, consultanța a fost aruncată în derizoriu, este văzută ca o cale prin care se scurg bani către clientela politică.

De fapt, asistența tehnică și consultanța sunt esențiale pentru a face un lucru bine, fie că este vorba despre o strategie, o autostradă sau o lege. Banii pentru consultanță pot fi o foarte bună investiție sau pot fi risipiți ca o cană de apă în deșert. PNRR ne va spune dacă s-a schimbat ceva, dacă expertiza obținută pe bani este folosită sau aruncată la coșul de gunoi.