Avem două „umbrele”, NATO și UE. A treia, zona euro, au uitat-o pe drum

nato_ue.jpg

Sursa imaginii: 
Site-ul oficial NATO / nato.int

România are acum două umbrele, NATO și Uniunea Europeană. S-a spus că în ultimii 30 de ani singurele proiecte de țară reușite au fost admiterea în NATO și intrarea în Uniunea Europeană. În același timp, de foarte multe ori s-a auzit afirmația că România a intrat nepregătită în Uniunea Europeană.

Care sunt criteriile pe baza cărora se poate spune că România nu a fost pregătită să intre în Uniunea Europeană? Nu multe. După aderarea la Uniunea Europeană, România a avut creșteri ale produsului intern brut, a redus diferența față de media europeană în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor, a încasat mai mulți bani europeni decât a plătit și a făcut investiții din fonduri europene.

Singurele date care dezavantajează România sunt cele privind plecarea forței de muncă peste graniță și deficitul de balanță comercială înregistrat, cu precădere, la unele capitole de bunuri și mărfuri. Să nu uităm, însă, că plecarea românilor la muncă în străinătate începuse înainte de intrarea în Uniunea Europeană, dar a fost, într-adevăr, acutizată de aderarea la Uniune.

În ceea ce privește deficitul balanței comerciale, acesta arată o lipsă de competitivitate a economiei autohtone și, în același timp, o lipsă a politicilor publice care puteau să îmbunătățească performanța sectoarelor care înregistrează deficit comercial.

Aderarea la Uniunea Europeană a deschis piața românească pentru produsele europene. A obligat companiile românești să concureze prin performanță și eficiență cu firmele din Europa. Deficitul comercial arată că în unele sectoare companiile românești au pierdut în fața celor din Polonia, Ungaria, Bulgaria sau Germania.

Dar, cele două „umbrele”, NATO și Uniunea Europeană, ne arată abia acum cât sunt de valoroase, în condițiile unui război. Sub „umbrelele” NATO și Uniunea Europeană, România a câștigat la capitolul securitate, chiar dacă, putem admite, a pierdut în unele domenii economice.

Umbrela uitată

Problema este că România a „uitat” pe drum a treia „umbrelă” și anume intrarea în zona euro. Din motive greu de înțeles atât politicienii, cât și unii tehnocrați, s-au ferit în toți acești 15 ani să ducă România în zona euro. S-a fredonat același refren și anume că România nu este pregătită să intre în zona euro. Chiar și atunci când, pentru o perioadă, România îndeplinea toate criteriile pentru a intra în eurozonă, decidenții politici nu au mișcat un deget pentru a iniția accesul măcar în așa-numita anticameră a zonei euro. Dimpotrivă chiar, au făcut, parcă, tot ce le-a stat în putință pentru a îndepărta România de adoptarea monedei europene.

Spaima politicienilor față de zona euro a fost că românii vor putea face mai ușor comparația între nivelul de trai, salarii și prețuri, din România și din țările occidentale. O frică nejustificată, pentru că oricum economia locală este puternic euroizată, iar românii își raportează la moneda europeană investițiile personale și cheltuielile importante: casa, mașina, amenajarea locuinței sau vacanțele.

Singurul beneficiu al rămânerii în afara zonei euro este că, în cazul unei crize, devalorizarea monedei naționale reprezintă o ajustare dură, dar utilă. O ajustare care, însă, presupune o scădere a nivelului de trai. Poate fi o soluție de moment pentru economie, preferată față de concurența directă pe care ar fi presupus-o prezența în zona euro.

Dar, dacă, de ani de zile, politicieni și unii tehnocrați, împreună, au decis că România nu poate sau nu este pregătită să intre în zona euro, nu pot veni acum, în criză, să le spună românilor să nu își schimbe economiile în moneda europeană. Nu le pot cere românilor să se sacrifice păstrându-și economiile în moneda locală într-un moment în care criza și logica economică le cere să își pună la adăpost banii schimbându-i în euro sau dolari.

Românii nu au nicio vină că politicienii au uitat pe drum a treia umbrelă, adică intrarea în zona euro. Acum, într-o criză majoră, cu un război la graniță, cel mai bun lucru este ca românii să își păstreze economiile nu în lei, ci într-o valută. Că acest lucru poate duce la o devalorizare a leului în raport de moneda europeană nu mai este treaba cetățeanului. Ci a politicienilor care ani de zile nu au făcut nimic pentru ca România să fie acum în zona euro.

 
Rubrica Economia Reală din 4 martie 2022