În ultimii cinci ani, România a pierdut industrie și a câștigat administrație

Instrumentul utilizat pentru comparație este structura pe sectoare a economiei locale. Prima observație este aceea că industria a pierdut mult teren, adică în comparație cu o pondere de 24,2%, în anul 2017, a ajuns la 21,3%, anul trecut. Ar trebui să ne îngrijoreze această reducere a ponderii industriei? Și da, și nu. Da, pentru că sectorul industrial este important atât prin capacitatea de export, cât și prin numărul de locuri de muncă create. Mai puțin, în unele ramuri, prin valoarea adăugată.

Nu ar trebui să ne îngrijoreze scăderea ponderii industriei, pentru că și în economie, la fel ca în fizică, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă. Mai clar, ce a pierdut industria, au câștigat alte ramuri.

Ponderea construcțiilor a crescut la 6,6%, de la 5,9%, în urmă cu cinci ani. Sectorul construcțiilor a avut o evoluție foarte bună în anul 2020, anul pandemiei, când a reușit să mai salveze ce se putea salva din scăderea economică. Anul trecut, însă, construcțiile au încheiat pe minus, atât în ceea ce privește contribuția la produsul intern brut, cât și prin reducerea volumului de activitate.

Evoluția din sectorul construcțiilor arată, pe de o parte, ritmul în care se derulează investițiile publice, iar pe de altă parte, dinamica sectorului privat. Scăderea din anul 2021 nu este o veste bună, dar pentru acest an există speranțe de revenire, pentru că este de așteptat să înceapă o serie de lucrări din planul național de redresare și reziliență.

Sectorul de tehnologia informației și comunicațiile a crescut de la 5,1% la 6,4%. Avansul este de remarcat, dar, nu este clar dacă a venit ca urmare a unei dezvoltări naturale a acestui sector, care pătrunde în toate ramurile economiei, sau a fost vorba despre rezultatul unei politici publice de încurajare a introducerii tehnologiei informației în administrație.

Industria scade, serviciile cresc

Așa-numitele activități profesionale, de servicii administrative și pentru servicii suport au crescut ca pondere în economie de la 6,9% la 7,1%. Nu este o creștere spectaculoasă, dar arată o tendință, pentru că dacă industria scade, ar fi de așteptat ca sectorul serviciilor să crească. Într-adevăr, se întâmplă, dacă avem în vedere și sectorul IT, dar ritmul de creștere este încă destul de redus.

O altă creștere a ponderii în structura economiei a înregistrat-o și domeniul adminstrației publice, asigurări sociale, învățământ și sănătate. Avansul este semnificativ de la 11,8 la 13,8%, ceea ce înseamnă două puncte procentuale, o creștere pe care nu a atins-o niciun alt sector al economiei. Este o primă concluzie: o parte importantă din pierderea industriei a fost câștigată de contribuția administrației.

Este o evoluție pe care o puteam bănui văzând ce s-a întâmplat în ultimii ani, în sectorul de stat, respectiv, creșteri de personal, lipsă de restructurare și creșteri spectaculoase de venituri salariale. Dacă progresul din administrație ar fi susținut și de o creștere mai accentuată a mediului privat s-ar putea spune că există o schimbare benefică a structurii economiei. Dar, avansul sectorului de stat este mai mare și mai rapid decât cel al ramurilor economice din zona privată.

Sunt sectoare care au scăzut ca pondere în PIB. Destul de surprinzător, se înregistrează o contractare a sectorului financiar și a tranzacțiilor imobiliare. Este, însă, posibil ca în valoare nominală, băncile, asigurările și piața imobiliară să fi rămas relativ constante, dar creșterea PIB a dus la o scădere a ponderii acestor sectoare în economie.

Agricultura rămâne constantă, cu aceeași pondere de 4,4%, ceea ce este, în ultimă instanță, o veste bună, pentru că situația ar fi putut să fie mai complicată pentru acest domeniu al economiei.

Așadar, în ultimii cinci ani, România a pierdut industrie și a câștigat administrație. Nu este, totuși, cea mai bună veste pentru economie.