Analiza arată că efectele renunțării la importurile de energie din Rusia ar fi diferite de la țară la țară. Astfel, Germania cea mai mare economie europeană, ar înregistra o scădere între 0,3% și 3%, în funcție de scenariul luat în calcul.
Franța ar suporta mult mai bine un astfel de șoc, în sensul că renunțarea la importurile din Rusia ar duce la o scădere de cel mult 0,3%.
Impactul diferit vine din cantitatea de resurse energetice utilizate, din structura acestor resurse și mai ales din cota de import. Astfel, în ceea ce privește țițeiul, gazul și cărbunele, Germania importă din Rusia în următoarele procentaje: 34%, 55% și 26%. În schimb, cotele Franței, pentru aceleași materii prime sunt mult mai reduse, respectiv 13%, 20% și 30%.
În ambele cazuri, adică Franța și Germania, analiza arată că șocul renunțării la importurile energetice ar fi absorbit.
Dar, în același timp, analiza arată că efectele sunt diferite. Sunt state europene asupra cărora impactul opririi importurilor de energie din Rusia ar fi mai mare. Este vorba despre Lituania, Bulgaria, Slovacia, Finlanda și Cehia, unde vor fi scăderi ale produsului intern brut între 1% și 5%.
Analiza precizează că estimările pot avea gradul lor de imprecizie, totuși modelele folosite sunt profesioniste și oferă rezultate credibile. Impactul relativ scăzut al blocării importurilor de energie din Rusia este explicat prin faptul că firmele și economia în ansamblu pot înlocui sursele de energie cu altele.
Studiul arată că gazele naturale lichefiate ar putea compensa în proporție de 10%-15% gazele naturale din Federația Rusă. Situația țițeiului și a cărbunelui este diferită de cea a gazului. În sensul că există țări exportatoare care pot substitui importurile din Rusia, chiar dacă poate nu foarte rapid și nu în proporție de sută la sută.
De asemenea, experții consideră că gazul natural folosit pentru producția de energie electrică poate fi înlocuit destul de rapid cu surse alternative de energie, cum sunt energia regenerabilă sau cea nucleară. Având în vedere aceste ipoteze, studiul arată că o eventuală renunțare la importurile din Rusia ar duce Franța la un deficit de 15% în materie de gaze naturale și de 3%, în ceea ce privește energia. Cifrele sunt mai mari pentru Germania, respectiv, deficitul de gaze ar ajunge la 30%, iar cel de energie până la 8%.
Lituania și Bulgaria ar fi statele cele mai afectate de o eventuală stopare a importurilor de energie din Rusia. Cu toate acestea, Lituania și celelalte două țări baltice au anunțat că renunță la aprovizionarea cu gaze din Rusia, în pofida impactului pe care această măsură o va avea asupra economiile lor.
Analiza experților francezi are câteva concluzii. În primul rând, dependența de importurile de energie din Rusia este eterogenă între statele membre. Sunt economii care ar fi mai afectate de o eventuală oprire a importurilor și sunt state asupra cărora efectele sunt reduse.
În al doilea rând, economiile europene ar fi afectate de scăderea produsului intern brut, dar nu în mod dramatic.
În al treilea rând, există posibilitatea ca statele Uniunii Europene să poată înlocui materiile prime energetice din Rusia. Mai ușor, în ceea ce privește cărbunele și țițeiul, mai dificil pentru gazul natural. Nu în ultimul rând, în contextul unui blocaj de aprovizionare din Rusia, pentru Uniunea Europeană sunt foarte importante sursele alternative de energie, respectiv, cele regenerabile, energia nucleară sau gazele naturale lichefiate.
Războiul din Ucraina îi obligă pe europeni să fie mult mai atenți la câtă energie consumă și de unde se aprovizionează. Restul, sunt vorbe.
Analiza completă a Consiliului de Analiză Economică din Franța aici
Revista Presei
Top articole
