Despre inflație, altfel decât despre prețurile cartofilor, mălaiului, gazului sau energiei electrice

Dincolo de cifre, să vedem și câteva explicații legate de creșterea inflației. De ce? O analiză completă este oferită de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, care în Caietele de studii de pe siteul băncii centrale adună o serie de analize referitoare la inflație.

Ce spune Lucian Croitoru sau economiștii pe care îi citează? Tehnic, creșterea inflației înseamnă un dezechilibru prin care cererea depășește oferta. De când a început pandemia, politicile macroeconomice au tins să alimenteze cererea și să constrângă oferta. Mai clar, în SUA, stimulii au fost acordați sub forma ajutoarelor directe oferite de guvern, așa-numita operațiune „bani aruncați din elicopter”. La rândul ei, oferta a fost constrânsă prin descurajarea muncii. Este opinia unui economist american.

În paranteză fie spus, nu cumva programul lansat de guvernul Ciucă seamănă chiar păstrând proporțiile cu ceea ce s-a numit „bani aruncați din elicopter”? Vom vedea în următoarea perioadă.

Inflația care a apărut nu este din cauze monetare, afirmă Lucian Croitoru, ci pentru că pandemia și șocul creșterii prețurilor energiei au lovit oferta, încorsetată deja de multe restricții.

Înainte de criza din anul 2008, cei mai mulți economiști erau de acord cu necesitatea existenței proprietății private și a piețelor pentru buna funcționare a economiei, dar, totodată, credeau că este nevoie de intervenția statului pentru a redistribui rezultatele.

Această concepție (a unei economii bazate pe sectorul privat și pe funcționarea piețelor) a făcut ca ponderea veniturilor bugetare în produsul intern brut să înregistreze o creștere. Inegalitățile au persistat sau chiar s-au accentuat, arătând că redistribuirea nu funcționează dacă liberalismul este strivit sub povara ei.

După criza din anul 2008, tot mai mulți economiști au început să creadă că statul trebuie să intervină mai activ, inclusiv în procesul de redistribuire și în piață, care ar avea nevoie de o intervenție crescută.

Rezultatul acestei doctrine a fost că inflația a accelerat puternic în anul 2021. Concret, au apărut suprareglementări în sectorul financiar, de exemplu. Acest lucru a dus la mai multe obstacole care au fost așezate în fața dezvoltării ofertei.

Idei socialiste + descurajarea muncii = inflație

La nivel general, afirmă Lucian Croitoru, propaganda împotriva liberalismului economic a generat o creștere a simpatiei publicului față de egalitatea economică și, implicit, față de ideile socialiste. A apărut convingerea că socialismul este dezirabil, la care s-a adăugat o anumită adversitate față de capitalism, venită de la o parte a opiniei publice.

Aceste idei instalate în societate au dus, după anul 2008, la schimbări ale politicilor macroeconomice. Ele au fost gândite pentru realizarea unei mai pronunțate egalități economice, respectiv s-au îndreptat către stimularea cererii. Oferta a avut parte de tot mai multe restricții, iar cererea a cunoscut o încurajare cu mijloace tot mai diverse. Rezultatul a fost creșterea inflației.

De aceea, creșterea inflației pe care o vedem astăzi, nu este cauzată doar de creșterea prețurilor materiilor prime energetice, ci și de politici mai vechi, din perioada post-crizei din anul 2008, care au vrut să reducă inegalitățile din societatea capitalistă, să favorizeze creșterea cererii, dar care nu au reușit decât să arunce în aer prețurile.