Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum să vinzi blana ursului din pădure. Prin legea offshore, statul împarte bani, dar nu știe când, câți și dacă vor veni

romgaz.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / Romgaz

Așa-numita lege offshore, legea care stabilește reguli noi privind exploatarea gazelor naturale din zonele offshore și onshore, a făcut câțiva pași înainte în Senatul României. Sunt multe mize în legea offshore. Prima, cea mai importantă, este dacă legea oferă condiții suficient de atractive pentru ca investitorii să înceapă exploatarea resurselor din Marea Neagră. A doua temă importantă este ce face statul român cu banii care i se cuvin din vânzarea gazului natural de către companiile care operează perimetrele din zona offshore.

Desigur, este devreme să se includă în lege destinația banilor pe care îi primește statul, pentru că încă nu se știe dacă va încasa bani, dat fiind că decizia investitorilor de a începe exploatarea resurselor din Marea Neagră nu a fost luată.

Este ca și cum s-ar vinde pielea ursului din pădure. Poate că ar fi fost mai bine să existe o lege separată a folosirii banilor obținuți de stat din exploatarea resurselor naturale.

Deocamdată, ideile din noua lege offshore nu sunt prea inspirate. În proiectul de lege se arată că încasările bugetare obținute din impozitul pe veniturile suplimentare (nu și cele din redevențe) se colectează într-un cont separat și urmează a fi folosite pentru înființarea și extinderea rețelelor de distribuție de gaze naturale.

Alocarea este discutabilă

Dincolo de aparenta bună intenție, extinderea utilizării gazelor naturale în gospodăriile casnice, se pune problema dacă are sens economic și din punctul de vedere al mediului să se încălzească locuințele din mediul rural cu gaz.

Chiar dacă războiul din Ucraina și criza prețurilor energetice au părut că vor amâna, cel puțin pentru o perioadă, țintele de mediu ale Uniunii Europene, deocamdată, nu s-a luat nicio decizie.

Este foarte probabil ca problemele de mediu, inclusiv statutul de combustibil de tranziție al gazului natural, să fie păstrate. Și atunci, România investește într-o rețea de gaze care în câțiva ani nu va mai putea folosi combustibilul sau acesta va fi atât de scump încât consumatorii nu vor mai dori să îl utilizeze.

În locul extinderii rețelelor de gaze s-ar putea găsi variante pentru a se investi în surse regenerabile de energie sau în instalații de încălzire în care se pot arde biomasa sau deșeurile din agricultură.

Mai degrabă, gazul din Marea Neagră ar trebui utilizat în industrie, iar un program de reabilitare sau chiar de construcție a combinatelor chimice, care să producă valoare adăugată, ar putea fi mult mai eficient din punct de vedere economic și al cerințelor de mediu.

A apărut și ideea ca banii obținuți din exploatarea resurselor energetice din offshore să finanțeze pilonul doi de pensii. Este doar un amendament introdus de USR și de aceea șansele de a fi preluat în lege sunt nule. Dar, subiectul este deschis.

Ce să facă statul cu banii obținuți din vânzarea gazelor naturale? Cum să îi folosească? Pentru a arde gazul sau pentru a-l prelucra? Pentru actualii pensionari sau pentru viitorii? Pentru cheltuielile curente sau pentru investițiile din următorii ani?

S-a spus că România ar trebui să înființeze un fond suveran pe modelul norvegian. Fondul de investiții din Norvegia, creat în anul 1998, a acumulat în 24 de ani active în valoare de 1.200 miliarde euro, echivalentul produsului intern brut al Spaniei, ceea ce înseamnă aproximativ 218.000 euro pe cap de locuitor al Norvegiei.

Dar, fondul suveran norvegian acumulează veniturile statului din țițeiul exploatat din Marea Nordului, investește acești bani pe piețele financiare (în acțiuni și obligațiuni), pe piața imobiliară și în proiecte energetice care utilizează surse regenerabile. Fondul cheltuiește foarte puțin, doar 3% pe an din active, ceea ce îi dă posibilitatea să își crească valoarea.

Din păcate, România nu își propune să facă un fond după modelul norvegian. Parlamentarii români nu au nici viziunea, nici voința de a face un fond suveran de tip norvegian. Ei se gândesc doar cum să cheltuiască banii într-un mod care să le aducă voturi.

 
Rubrica Economia Reală din 11 mai 2022