Cum ne protejăm în fața inflației. Nu vă gândiți la „minuni”, ci doar la soluții de bun simț economic

De la bun început, trebuie spus că nu există soluții minune, ci, în principiu, doar unele de bun simț economic. Sunt două lucruri pe care persoanele fizice ar trebui să le facă: pe de o parte, să își păstreze veniturile sau, dacă este posibil, să le crească, pe de altă parte, să își țină sub control cheltuielile.

Menținerea veniturilor înseamnă de fapt păstrarea locului de muncă sau, dacă este cazul, a propriei afaceri. Ideal ar fi ca angajații să poată obține o creștere salarială care să acopere măcar parțial rata inflației prognozată pentru anul acesta.

Pentru cei care lucrează în sectorul privat o creștere de salariu nu este ușor de obținut, pentru că managerii companiilor mici și mijlocii simt pericolul unei potențiale crize și încearcă să fie prudenți, adică își propun să nu crească cheltuielile.

De asemenea, o parte din firme au suportat în perioada pandemiei creșteri de costuri și, de aceea, directorul companiei va încerca să nu ofere creșteri salariale prea mari. În aceste condiții, angajații ar putea să negocieze un pachet salarial mai bun, respectiv acordarea unor bonuri de masă, asigurare de viață sau alte beneficii extrasalariale care sunt scutite de taxe și impozite sau au o taxare redusă.

Desigur, salariații pot încerca și o schimbare a locului de muncă. În urmă cu un an, în Statele Unite, s-a manifestat un fenomen de masă și anume salariații își dădeau demisia fiind siguri că vor găsi un loc de muncă mai bine plătit. Curentul nu a traversat oceanul în Europa și între timp s-a atenuat și în America.

Așadar, prima soluție în fața creșterii inflației este păstrarea veniturilor.

Ce se poate face în ceea ce privește cheltuielile?

La acest capitol, familiile ar trebui să vadă, în primul rând, care sunt cele mai mari cheltuieli curente pe care le au. Statistic, creșterile cele mai mari de prețuri au fost la energie, combustibili, produsele alimentare și apoi cele nealimentare.

Lista cu cheltuieli, în ordine descrescătoare, arată în ce zonă ar trebui să se concentreze fiecare familie pentru a ține cheltuielile sub control. Astfel, cheltuielile cu energia electrică, energia termică și gazele naturale pot fi reduse prin economisirea consumului și prin investiții în eficiența energetică.

În pofida faptului că este nepopular, trebuie spus că economisirea consumului de energie presupune și asumarea ca iarna încălzirea locuinței să fie cu două-trei grade mai puțin, iar vara, temperatura la care este programat aparatul de aer condiționat să fie cu două-trei grade mai mult.

În ceea ce privește, economia de combustibili, o familie ar putea să renunțe de câteva ori pe săptămână la automobil și să folosească mijloacele de transport în comun. La capitolul mărfuri alimentare, echilibrarea cheltuielilor este mai dificil de făcut. O soluție de luat în calcul este înlăturarea exceselor și eventual a risipei alimentare.

Pentru cei care economisesc bani, este recomandat să aibă un coș diversificat, adică valute și moneda locală. Este un paradox, dar, în acest moment, un credit cu o dobândă de până la 10% este avantajos atât timp cât inflația se menține la un nivel mai mare de 10%.

În ceea ce privește creditele vechi cu dobândă variabilă, este clar că din cauza creșterii dobânzilor au crescut și cheltuielile lunare cu creditul. Varianta optimă de reducere a costurilor suplimentare este, pe cât posibil, plata anticipată a împrumutului. Este un efort financiar dificil, dar care merită făcut.

După cum se poate vedea, lupta cu inflația nu are soluții miraculoase. Doar rezolvări de bun simț economic. Din păcate, acestea ar putea să fie utile pentru o perioadă mai lungă de timp, adică până la jumătatea anului viitor, atunci când inflația s-ar putea calma.