În jurul teiului

Recent, acesta ceruse conducerii BNR să bea un ceai de tei împreună cu angajații Băncii Naționale, care ar trebui să facă mai multă treabă și să vorbească mai puțin. Reacția lui Rareș Bogdan a venit după ce purtătorul de cuvânt al BNR a vorbit despre dezavantajele pe care le are economia românească față de cele europene.

Uite așa, toată lumea se învârte în jurul teiului. Nu ne place nici când reprezentanți ai băncii centrale vorbesc despre punctele slabe ale economiei românești. Și nici când, mai mult sau mai puțin inspirat, Mugur Isărescu cere o abordare mai calmă a creșterii inflației.

În esență, guvernatorul BNR este obligat să transmită un mesaj de încredere, dar și unul realist.

Sigur că trimiterea la ceaiul de tei nu a fost inspirată. O parte din concetățeni s-au simțit jigniți de această expresie, pentru că știu că scumpirile, pe care consumatorii le resimt de fiecare dată când merg la cumpărături, nu pot fi calmate cu ceai de tei. Expresia nu a fost prea fericită, dar nici nu justifică „mânia proletară” pornită împotriva guvernatorului BNR.

Cum se raportează bancherii centrali din lume la temele pe care le discutăm azi cu însuflețire în România?

Avem un exemplu recent din Statele Unite ale Americii. Jerome Powell, președintele Rezervei Federale americane, a vorbit despre faptul că povara inflației apasă asupra persoanelor cu venituri mici și s-a angajat să restabilească stabilitatea prețurilor. În același timp, Powell a prevăzut și o aterizare ușoară a economiei americane.

Este bine știut. Bancherii centrali au limbajul lor, criptic, încifrat, tehnic, cu mesaje adresate specialiștilor, dificil de înțeles de publicul larg. Din când în când, însă, reprezentanții băncilor centrale ies din abordările lor tradiționale și vorbesc pe înțelesul cetățenilor. Uneori le iese, alteori, nu.

Important este că România nu se poate ascunde în continuare după cireș

Din acest punct de vedere, dincolo de învârtitul în jurul teiului, să privim și ce spune raportul asupra inflației, publicat ieri de Banca Națională.

Ne confruntăm cu o inflație generalizată, atât la nivel european, cât și în economia globală. România avea, în martie, o rată a inflației mai mare decât media europeană (7,8%) și cea globală (8,9%). În luna aprilie, este posibil ca diferența dintre indicele prețurilor de consum din România și cel mediu european să fi crescut.

Cauzele inflației sunt cunoscute: scumpirea materiilor prime odată cu începerea războiului din Ucraina și blocajele din lanțurile de aprovizionare internaționale. Inflația a mai fost temperată de măsurile de sprijin luate de guvern care au fost mai eficiente, în cazul gazului natural, și mai puțin utile, în ceea ce privește energia electrică.

Totodată, consumul populației își moderează creșterea, iar fenomenul se va prelungi din cauza scăderii puterii de cumpărare. Investițiile au o dinamică modestă, iar creșterea prețului materialelor de construcții aduce o perspectivă negativă.

Contul curent s-a deteriorat în continuare, din cauza creșterii importurilor. Cu toate acestea, cursul de schimb leu-euro s-a clintit foarte puțin, fiind de altfel, singura ancoră de stabilitate într-un ocean de incertitudini.

În acest context, toți analiștii și-au schimbat previziunile pentru anul acesta. Cererea externă va scădea, iar, în zona euro, inflația va crește. România are cele mai multe legături economice cu statele Uniunii Europene și ca urmare vor exista influențe. Respectiv, inflația va continua să crească până la jumătatea anului.

După cum se poate vedea, veștile pentru economia românească nu sunt cele mai bune. Cu sau fără ceai de tei, inflația va eroda puterea de cumpărare, iar creșterea economică va încetini.