
Economie
Spania și Portugalia, o nouă metodă de plafonare a prețului gazului. Derogare de la regulile pieței europene
endesa.jpg

Comisia Europeană a fost de acord cu excepția iberică, în pofida faptului că se creează un precedent. De fapt, este vorba despre o excepție față de sistemul de tarifare european, obținută însă cu ajutorul unui argument solid: Peninsula Iberică este practic izolată de sistemul energetic european. Respectiv, energia electrică importată din Uniunea Europeană poate fi doar în proporție de cel mult 5% din capacitatea de producție a Spaniei și Portugaliei.
În ceea ce privește alimentarea cu gaze naturale, Spania și Portugalia mizează pe gazoductul care vine din Algeria și completează cu gazele lichefiate aduse din Statele Unite, cele două state având împreună șapte stații specializate.
Din punctul de vedere al energiei electrice, Spania și Portugalia funcționează ca o insulă, în sensul că se pot baza aproape exclusiv pe producția internă.
În aceste condiții și luând în calcul că utilizarea aerului condiționat este esențială pentru locuitorii din Spania și Portugalia, Comisia Europeană a acceptat derogarea de la modul de funcționare a sistemului energetic european. Ba chiar, conform regulilor convenite, Spania și Portugalia se pot retrage, în mod excepțional, pentru un an, din piața europeană de energie.
O sursă de inspirație ?
Metoda spaniolă prevede ca prețul gazului utilizat pentru producția de energie electrică să fie limitat. Compensarea diferenței dintre prețul pieței și prețul impus de stat va fi finanțată din reducerea profiturilor excepționale ale companiilor energetice.
Se înțelege că statul renunță la beneficiile pe care un preț mare al energiei electrice le-ar fi adus. Este complicat și complet în afara pieței libere. Dar, pare că din nou scopul scuză mijloacele. Iar promisiunile „metodei iberice” de control al prețurilor sunt eficiente: o reducere cu până la o treime a facturilor atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali.
Marea „găselniță” a acestei metode este că prețul energiei electrice produsă din gaze naturale (care este cel mai mare în Spania) nu va mai “contamina” prețul producției obținută din resurse regenerabile sau nucleare.
Concret, în următoarele șase luni, prețul gazului folosit pentru producția de energie electrică va fi plafonat la 40 euro pe Mwh și apoi va crește treptat la 50 euro pentru un Mwh, ceea ce înseamnă jumătate din prețul gazului în ultimele trei luni. Rezultatul va fi că un Mwh de energie electrică va costa, în medie, 130 euro față de 210 euro, în acest moment.
Marile companii spaniole producătoare de energie electrică, Iberdrola și Endesa, s-au opus limitării prețului gazului, dar fără folos.
Modelul spaniol mai aduce în discuție o problemă și anume, producția de energie electrică la nivel național provine, în proporție de 50% din surse regenerabile, ca urmare a investițiilor realizate. Numai că în această perioadă de criză, consumatorii nu s-au putut bucura de prețurile mai mici ale energiei verzi, din cauza aplicării principiilor prețului marginal, adică alinierea prețului de vânzare la cel mai mare cost de producție, respectiv la cel al energiei electrice obținută din gaz natural.
A fost un argument de care Comisia Europeană a ținut cont atunci când a fost de acord cu derogarea acordată țărilor din Peninsula Iberică.
Spania a fost unul dintre printre primele state membre care, încă de la începutul crizei, a luat decizii de intervenție a statului asupra prețului energiei. Acum, este posibil să fie o sursă de inspirație și pentru alte state europene.