Ușurel cu creșterea taxelor și impozitelor. Guvernul trebuie să fie atent la derogările și excepțiile fiscale

Comparațiile cu statele din Europa Centrală și de Est nu avantajează România, la majoritatea capitolelor de venituri bugetare având rezultate mai slabe decât Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Polonia;

procedura de deficit excesiv în care se află, dar și nivelul redus al încasărilor bugetare, obligă România să facă în următorii ani corecții bugetare, adică o scădere a deficitului bugetar;

analiza arată că este nerealist să se creadă că se poate face o scădere a deficitului bugetar doar prin reducerea cheltuielilor. Bineînțeles, este nevoie de o eficientizare a cheltuielilor bugetare, de o prioritizare a acestora, dar, spune studiul, este nevoie și de o creștere veniturilor bugetare. Nu neapărat prin creșterea taxelor sau impozitelor, dar nici acest lucru nu este exclus.

Analiza grupului de lucru este riguroasă. Trece în revistă toate capitolele de venituri bugetare, toate punctele slabe ale legislației, toate cedările și derogările de la regulile fiscale generale.

Drept urmare, studiul recomandă o serie de modificări ale legislației, care odată adoptate ar aduce atât un tratament egal pentru contribuabili, cât și venituri bugetare mai mari.

O idee înșelătoare

Este de notorietate dezbaterea din România legată de impozitarea excesivă a muncii și subimpozitarea capitalului. Analiza nu confirmă această idee, dar ajunge la concluzia că toate domeniile sunt impozitate prea puțin: și consumul, și munca, și capitalul.

Desigur, în aceste condiții, concluzia poate fi că este nevoie de o creștere a taxelor și impozitelor. Este o idee înșelătoare, dacă ne gândim că, totuși, nivelul colectării nu ține cont tocmai de derogări, excepții și evaziune. De aceea, ar fi o greșeală creșterea taxelor înainte de lansarea unor măsuri de îmbunătățire a colectării la buget.

Analiza cuprinde o serie de recomandări concrete. Iată-le:

- În ceea ce privește impozitarea companiilor, se propune eliminarea impozitului specific aplicat marilor companii din domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) și reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la un milion la 100.000 euro.

- De asemenea, se propune excluderea utilizării microîntreprinderilor pentru o serie de obiecte de activitate, precum consultanța sau managementul, și limitarea numărului de companii de acest tip care pot fi înființate de o singură persoană.

- În privința impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări, se propune eliminarea scutirilor la plata impozitului pe salarii (IT, construcții, lucrări sezonieri în HoReCa și din domeniul cercetării-dezvoltării); eliminarea scutirilor de la plata contribuțiilor de asigurări de sănătate din domenii precum construcții, materiale de construcții și, mai nou, agricultură și industrie alimentară.

- Impozitarea câștigurilor din criptomonede și NFT-uri, limitarea sumei neimpozabile de 450.000 lei la maximum o vânzare a unei proprietăți imobiliare, creșterea cotei reduse de 5% la impozitul pe dividende la nivelul standard de 10%, plafonarea bazei de calcul a CAS și CASS la trei salarii medii pe economie și aplicarea contribuțiilor pentru veniturile cumulate și nu separat pe surse de venit.

- În ceea ce privește TVA, se propune renunțarea la cota redusă de 5% din sectorul HoReCa și o revizuire a sferei de aplicare a cotei de 9%, dar și implementarea taxării inverse. La capitolul impozitul pe proprietate, analiza propune ca la impozitarea tranzacțiilor imobiliare excepția de taxare să se facă doar pentru rude de gradul I (părinți, copii, soți), celelalte vânzări urmând a fi taxate.

Aplicarea măsurilor propuse în studiu ar aduce o creștere a veniturilor bugetare între 3,7% și 4,7% din produsul intern brut în perioada în care ar avea loc corecția bugetară.

Dar, nu ar trebui să ne extaziem prea repede. De fapt, toate măsurile fiscale propuse se cunosc, s-au discutat de ani de zile, dar niciun guvern nu a avut curajul să le ia. De aceea, drumul de la teorie la practică este de multe ori foarte lung.