Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Planuri pentru criza alimentară? Guvernul vrea să știe stocurile de alimente și produse agricole

magazine--supermarket-rafturi_goale.jpeg

Guvernul vrea să oblige producătorii, depozitarii și comercianții de produse agricole și alimentare să raporteze lunar stocurile către stat
Sursa imaginii: 
RFI/Eliza Casandra

Producătorii, depozitarii și comercianții de produse agricole și alimentare ar putea fi obligați să raporteze lunar stocurile către stat. Măsura este prevăzută într-un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii. Guvernul susține că această măsură e necesară pentru ”dezvoltarea unui plan de reducere a riscurilor legate de securitatea alimentară”. Unii specialiști se tem, însă, că instituțiile statului ar putea intra în posesia unor informații catalogate drept secrete comerciale, care sunt extrem de importante pentru funcționarea normală a mediului privat. La RFI, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, spune că simpla contabilizare a produselor nu este suficientă. „Statul ar trebui să cumpere și să stocheze produse pentru a putea preveni diverse lipsuri generate de o eventuală criză alimentară”, atrage atenția Dragoș Frumosu.

Dragoș Frumosu: Din punct de vedere statistic și din punct de vedere fiscal, pentru că mă gândesc că o astfel de măsură are și un dedesubt fiscal, mi se pare ok. Până la urmă, o marfă produsă și depozitată, ce urmează a fi vândută este evident că aduce un profit. Nu este nicio problemă că o declari. Nu este un secret de firmă să îmi declar această producție. Cine nu dorește să o declare face un pic de evaziune, după părerea mea. Spun mai metaforic „un pic”. Din punct de vedere al eficienței, gândindu-ne la o potențială criză alimentară, despre care am înțeles tot timpul de la reprezentanții Guvernului că în România nu prea poate să existe, dar iată că am început și noi să ne gândim la așa ceva, nu cred că o asemenea lege poate reglementa și rezolva problema decât din punct de vedere statistic. Trebuie avut în vedere că toate aceste produse, indiferent de natura lor, stau în depozitele privaților și sunt proprietatea zonei private.

Reporter: Ați adus în discuție un aspect despre care se vorbește de ceva vreme, o potențială criză alimentară, poate chiar la nivel mondial, generată de ce se întâmplă în Ucraina în mod special. Dumneavoastră simțiți în vreun fel semne? Sunteți reprezentant al sindicatelor din industria alimentară. Cum vedeți dumneavoastră lucrurile? La ce să ne așteptăm în perioada următoare?

DF: Ca să fiu sincer, deocamdată nu simt semne. Dar dacă ne raportăm la ceea ce se întâmplă între Rusia și Ucraina, la faptul că aceste țări dețineau 30% din producția agricolă la nivel mondial, la faptul că aveau o producție care acoperea cam 30% din totalul cantității de îngrășăminte chimice pentru agricultură, la transportul pe cale ferată, pe mare, probleme pot apărea. În primul rând vor apărea probleme acolo unde Rusia și Ucraina transportau hrană, fie că transportau cereale, fie că transportau alimente procesate. Acolo se va crea un gol fantastic, mai ales în țările din Africa.

Rep: Putem să ne referim mai exact la ce tip de alimente ar face în primul rând obiectul unei astfel de crize alimentare, a unei astfel de crize de aprovizionare până la urmă?

DF: Dacă ne gândim la ceea ce produceau cele două state aflate acum în război, discutăm în primul rând despre grâu și semințe de floarea soarelui. Evident că vorbim despre făină, produse de pâine și panificație și ulei. Doar plecând de la această criză, dar este evident că foarte multe țări își vor crea o rezervă, în sensul de a-și proteja propria populație.

Rep: Și atunci cum vor evolua prețurile pentru aceste produse stocate, domnule Frumosu?

DF: Sunt două elemente importante. Pe deoparte vor crește prețurile. Pe de altă parte vor scădea exporturile unor state din punct de vedere cantitativ creând această protecție. Evident că pe fondul unei oferte mai mici și a unei cereri mari prețurile vor crește în continuare. Oricărui produs alimentar pe care îl depozitez pentru o perioadă undeva îi vor crește costurile. Este evident să se întâmple lucrul ăsta. Ori scăderea vânzărilor, creșterea numărului de șomeri, hrana populației din ce în ce mai scăzută sunt lucrurile care mă sperie foarte mult astăzi. Nu spun că nu este bună o asemenea lege privind înregistrarea stocurilor, dar nu ne ajută cu nimic pentru evitarea crizei, pentru că stocurile se află în depozitele privaților. Ori, dacă eu sunt privat și am o cantitate de conserve de roșii pe stoc, de exemplu și mâine îmi oferă cineva un leu mai mult pe conservă, am vândut. Ori, statistic nu mă ajută cu nimic pentru că poimâine nu le mai am.

Rep: Ce ar putea face statul? Cum s-ar putea implica?

DF: Din punctul meu de vedere statul ar trebui să cumpere la un preț de intervenție sau de referință pe perioadă de criză cantități de grâu, de porumb, de floarea soarelui, de ulei, de făină, de mălai, anumite tipuri de conserve care se pot păstra în depozite pe o perioadă mai lungă și să închirieze spații. Statul nu mai are spații de depozitare. Sau să găsească soluții pentru a avea niște spații de depozitare. Și în momentul în care eu ca stat am această rezervă solidă, atunci pot să stau bine ți statistic, să văd dacă anumite cantități scad să mă îngrijesc să îmi cumpăr mai mult din zona aia. Astfel pot să controlez atât statistic, cât și cantitativ, cât și ca intervenție, cât și ca fiscalitate.